Camera Deputaților a dezbătut miercuri, în calitate de cameră decizională, Legea privind inființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, care va fi format din 33 de companii de stat și cu un aport în numerar de 9 miliarde lei. Legea a suferit câteva modificări față de forma inițială, însă fără a exista dezbateri ample în comisii și fără un aviz obligatoriu din partea Eurostat. Dacă va intra în vigoare această lege, implicațiile acesteia asupra economiei ar putea fi uriașe.
Apoi, 33 de companii de stat, printre cele mai importante din România, se vor afla total sub control politic. Primii membri ai Consiliului de Supraveghere vor fi numiți printr-un simplu ordin al ministrului finanțelor. Consiliul de Supraveghere va numi la rândul său Directoratul, potrivit unor amendamente votate marți în comisia economică din Camera Deputaților.
Comisia economică a mai votat ca să fie adăugate pe lista companiilor ce vor forma fondul și unele care au pierderi, lucru total neacceptat de Eurostat. Aceste companii cu pierderi ar putea afecta eficiența fondului. În forma adoptată de Senat erau 23 de companii rentabile. Deputații au mai adăugat zece, printre care CFR, Poșta Română, Complexul Energetic Oltenia, Uzina Termoelectrică Midia, Telecomunicații CFR SA.
Tot comisia economică a votat marți ca aportul în numerar să fie de 9 miliarde lei, față de 1,85 miliarde lei cât s-a votat în Senat. Fondurile necesare vor fi alocate de către Ministerul Finanţelor Publice din veniturile din privatizare.
Camera Deputaților a eliminat și articolele referitoare la constituirea unui comitet consultativ. Acestea prevedeau că indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al statului ca acţionar unic al FSDI, prin consultarea cu un comitet consultativ. Acest comitet urma să fie format din trei reprezentanţi ai Guvernului şi câte un reprezentant al Băncii Naţionale a României, al Autorităţii de Supraveghere Financiară, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului şi societăţii civile.
În forma finală, pe listă se află companiile: Electrica, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice SA, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, IAR SA, Oil Terminal, Cuprumin, Unifarm, SN Apelor Române, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, CN Aeroporturi București, Nuclearelectrica, Imprimeria Națională, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Conpet, Complexul Energetic Oltenia, CFR, Societatea Națională de Radiocomunicații, Poșta Română, Aeroportul Traian Vuia Timișoara, Uzina Termoelectrică Midia, Telecomunicații CFR, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacității de Muncă TBRCM SA, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA și Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale.
De Vlad Mitu
