Postul Paştelui, cel mai lung şi aspru de peste an, începe luni şi are două dezlegări la peşte

0
17

Postul Pastelui este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante din an şi de aceea se mai numeşte şi postul mare. În acest post, care începe luni şi durează 40 de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. sunt numai două dezlegări la peşte, în 25 martie de Buna Vestire şi în 9 aprilie, de Florii.

Duminica dinaintea postului Paştelui este cunoscută şi ca ziua lăsatului sec de brânză, iar seara, în biserici are loc slujba iertării, în care credincioşii şi preotul îşi cer iertare unii altora. Toţi oamenii trebuie să-şi ceară iertare unii altora, pentru a nu începe postul supăraţi, ci în pace.

Postul Paştelui este numit şi postul aspru pentru că acele persoane care nu au probleme de sănătate şi îl pot ţine, trebuie să  mănânce mai puţin, să acorde mai mult timp rugăciunii, să evite certurile, discuţiile contradictorii şi bârfele.

În prima săptămână din  post, de luni până joi, în fiecare seară au loc slujbe speciale cunoscute sub numele de  Canonul cel Mare sau Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Acest canon, care are 250 de strofe, este citit integral în cea de-a cincea miercuri  din post.

În perioada Postului Mare, începând din 4 martie, prima sâmbătă din post, şi până în 8 aprilie, Sâmbăta lui Lazăr, vor fi oficiate slujbe de pomenire a morţilor.

Motivul principal al postirii era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezati de Paşti şi să intre în biserică. În timp, Postul Paştelui a devenit o perioadă de pregătire spirituală pentru ca toţi creştinii să sărbătorească Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

Postul mare datează dinainte de începerea activităţii mesianice a Mântuitorului. În primele secole se obişnuia să se postească doar în Vinerea Patimilor sau câteva zile înainte.

La sfârşitul secolului al III-lea, postul mare a fost împărţit în două: postul prepascal, cunoscut sub numele postul „păresimi“ – cuvânt care desemna cele patruzeci de zile ale postului, „quadragesima“ însemnând „patruzeci“ în limba latină -, care ţinea până în Duminica Floriilor şi postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, începand cu Duminica Floriilor şi încheindu-se cu Duminica Învierii Domnului.

În urma Sinodului I ecumenic de la Niceea, din anul 325, în Biserica de Răsărit s-a stabilit ca durata postului să fie de şapte săptămâni, durată care a rămas valabilă până în zilele noastre.

În calendarul bizantin, postul mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar în cel latin, cu Miercurea Cenuşii.

Postul înseamnă alimente fără carne, brânză, lapte, ouă şi peşte. Vin şi ulei se consumă câte puţin, sâmbăta şi duminica.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele

*