Multinaționalele și marile companii cu capital străin au devenit ținta principală a retoricii lui Liviu Dragnea și a altor lideri PSD, care le acuză că eludează plata taxelor, ”otrăvesc” românii și scot banii din țară. Ce a uitat însă să spună liderul PSD e că tocmai oamenii apropiați de el din Fisc și Curtea de Conturi controlează de șase ani activitatea multinaționalelor. În toți acești șase ani, apropiații lui Dragnea nu au făcut nimic pentru a rezolva problemele ridicate de acesta.Personajele principale:
Ionuț Mișa (fost ministru de Finanțe, fost șef al ANAF, fost șef al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili). Susținut direct de Liviu Dragnea în toate aceste poziții, îi raporta direct președintelui PSD, trecând peste șefii săi direcți
Bogdan Stan (fost șef al ANAF, fost director adjunct la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, actual membru al plenului Curții de Conturi). Susținut direct de Liviu Dragnea. El coordona divizia de inspecție fiscală din Direcția Marilor Contribuabili care era responsabilă de Tel Drum
Florin Tunaru (fost vicepreședinte ANAF, actual vicepreședinte al Curții de Conturi). A fost cenzor la firma Romcip SA / Ferma Salcia SA (firma lui Dragnea jr.), în timp ce era consilierul personal al lui Liviu Dragnea când acesta era președinte al Consiliului Județean Teleorman
Marius Vorniceanu (fost consilier și director general în Curtea de Conturi). Firma fiicei sale a efectuat auditul pentru Tel Drum, iar Vorniceanu este considerat în PSD mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea în privința afacerilor sale. Vorniceanu a fost în trecut un „stâlp” al controversatei Gărzi Financiare. V
Mihai Busuioc (actualul președinte al Curții de Conturi, fost secretar general al guvernului). Busuioc este și el un apropiat al șefului PSD, cel care l-a numit în funcții de conducere la Ministerul Dezvoltării și Secretariatul General al Guvernului.
Cătălin Cojocaru și Alexandru Costache sunt apropiații lui Marius Vorniceanu, fiind considerați loialii săi.
Cum sunt controlate multinaționalele de Fisc și Curtea de Conturi
În cadrul Administrației Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) există două direcții care se ocupă de marii contribuabili (unde sunt incluse și multinaționalele).
În principal, marii contribuabili sunt gestionați de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). În cadrul acestei direcții, există două divizii de inspecție fiscală care au atribuții de control.
Totodată, Direcția Generală Coordonare Inspecție Fiscală (DGCIF) are atribuții de control și poate merge și ea în inspecție fiscală la multinaționale.
Așadar, multinaționalele pot fi controlate atât de DGAMC, cât și de DGCIF.
Nu doar Fiscul (ANAF) are atribuții în privința controlului multinaționalelor. În această ecuație intervine și Curtea de Conturi, care are două pârghii de influențare a controalelor la multinaționale:
1. Există o verificare anuală făcută de Curtea de Conturi cu privire la activitatea de inspecție fiscală desfășurată atât de DGAMC, cât și de DGCIF, și poate vedea care companii au fost verificate și care nu, cum s-a desfășurat controlul etc.
2. Curtea de Conturi poate dispune DGAMC și DGCIF controlul nominal la ce companii decide ea. Practic, le poate face liste cu ce contribuabili să fie verificați de cele două structuri, dacă consideră că este necesar.
Concluzie: DGAMC, DGCIF (structuri ale Fiscului) și Curtea de Conturi au avut atât cadrul legal, cât și capacitatea operativă de a controla multinaționalele. Nu a existat nici un impediment pentru ca eventualele derapaje, acte de evaziune sau alte comportamente incorecte să fie sancționate fie prin acte administrative, fie prin plângeri penale, fie prin propuneri către guvern sau Parlament pentru modificarea legislației.
Oamenii – cheie din Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC)
Începând cu anul 2012, la conducerea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul ANAF au fost numiți:
Ionuț Mișa – director general
Cătălin Cojocaru – director adjunct la una din cele două divizii de inspecție fiscală
Bogdan Stan – director adjunct la cealaltă divizie. Compania Tel Drum, mare contribuabil, era în eșalonul de firme gestionat de el
În noiembrie 2015, in mandatul de președinte al ANAF al lui Gelu Diaconu (guvernul Ponta), sunt schimbați toți cei trei (Mișa, Cojocaru, Stan), după ce o analiză internă a arătat că 70% din cei circa 2.100 de mari contribuabili nu fuseseră controlați niciodată, potrivit informațiilor G4Media.ro.
În februarie 2016, în mandatul lui Dragoș Doroș (guvernul Cioloș), sunt repuși pe aceleași funcții Ionuț Mișa și Cătălin Cojocaru. Bogdan Stan nu se întoarce în ANAF în mandatul lui Dragoș Doroș, rămânând la Casa de Pensii, unde ajunsese între timp.
În ianuarie 2017, Bogdan Stan e pus președinte ANAF în mandatul de premierul al lui Sorin Grindeanu. El a fost demis în 18 iulie 2017 de premierul Mihai Tudose.
Ionuț Mișa este numit ministru al Finanțelor în perioada iunie 2017 – ianuarie 2018 (guvernul Tudose), iar din martie 2018 a fost pus președinte ANAF de premierul Dăncilă. A fost demis în ianuarie 2019.
Cătălin Cojocaru a rămas în tot acest timp pe funcția de director adjunct la DGAMC, coordonator de divizie de inspecție fiscală.
Oamenii – cheie din Direcția Generală Coordonare Inspecție Fiscală (DGCIF)
În 2012, în funcția de vicepreședinte ANAF, cu atribuții de îndrumare și coordonare DGCIF (adică șeful de facto al DGCIF) a fost numit Florin Tunaru (guvernul Ponta). Tunaru a rămas vicepreședinte și în mandatul guvernului Cioloș. A plecat ulterior consilier de conturi la Curtea de Conturi, după ce a fost demis de guvernul Tudose.
Din iulie 2017, imediat după ce a fost schimbat din funcția de președinte ANAF, Bogdan Stan a fost numit vicepreședinte coordonator DGCIF până în ianuarie 2018, cand a fost promovat prin numirea în funcția de consilier la Curtea de Conturi.
Oamenii – cheie din Curtea de Conturi
1. Unul din consilierii de conturi a fost Marius Vorniceanu (oct 2008 – oct 2014). În perioada oct 2016 – martie 2017, Vorniceanu a fost director general în Curtea de Conturi.
2. Mihai Busuioc și Florin Tunaru, numiți în octombrie 2017 în funcțiile de președinte al Curții de Conturi, respectiv consilier de conturi
3. Responsabil pentru verificarea activității DGAMC și DGCIF a fost Alexandru Costache, director general în Curtea de Conturi. Acesta putea verifica oricând faptul dacă multinationalele au fost sau nu supuse unor verificări temeinice și putea sancționa și recomanda verificarea oricărei companii considerate evazioniste.
Declarațiile lui Liviu Dragnea premergătoare adoptării OUG 114/2018, ordonanța care a impus taxe suplimentare și taxe noi pentru marile companii din domeniile energie, telecom, bancar, asigurări.
Pe 16 decembrie, cu o săptămână înainte de anunțul public privind ordonanța taxării lăcomiei, Dragnea a lansat un atac dezlănțuit, timp de minute în șir, la adresa multinaționalelor din energie, retail, sistemul bancar și telecomunicații, pe care le-a acuzat că scot banii din România prin eludarea taxării. El a cerut premierului și ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, să ia măsuri pentru rezolvarea situației.
Declarații:
Înțeleg că sub pretextul liberalizării, companiile din energie au găsit pretextul să crească prețurile. Nu vreau să le naționalizăm, dar vrem să instituim reguli corecte, cinstite. Cred că guvernul nu mai trebuie să tolereze un asemenea comportament. Vă cer să interveniți de urgență. Adică în energie, gaze, justiție, jocurile de noroc. Acum e impozit pe profit, dar ei nu au profit.
Sistemul bancar la fel. Nu sprijină economia. Nu fac nici profit. Și eu zic că ar trebui să ia măsuri serioase în privința lăcomiei bancare și evoluției ROBOR. Noi ne uităm toți cum marile bănci se joacă și stabilesc dobânda pe care trebuie să o plătească românii. E cea mai mare diferență între dobânzile la credite și depozite.
Eu zic că orice lăcomie în orice domeniu poate fi ponderată. Eu cred că aveți suficiente idei, metode ca foarte rapid să apară aceste măsuri. Și multe altele. Eu sunt convins că chiar săptămâna asta, dle Teodorovici, Darius Vâlcov, coruptule, ești aici? Dna Dăncilă, puneți-i la treabă. Poate că ar trebui să plătească așa cum trebuie taxele. Nu punem bir, dar să plătească corect.
În România intră alimente pline de otravă. Vă întreb, domnule de la Protecția Consumatorului, ce vă lipsește să începeți programul de protecție a copiilor români? Vă lipsește curajul? E grav, bărbăția nu se cumpără de la librărie. Sunt deja 2 ani de când am vorbit, și România e inundată de alimente pline de otravă, de calitate inferioară, pentru că e România.
