Mediul privat autohton a rămas principalul pilon de redresare economică al României, Mircea Coșea subliniind faptul că „Tezaurul României sunt oamenii de afaceri”. Aceștia sunt singurii care au rezistat, nu americanii, nu Europa.
Oamenii de afaceri români au rezistat și au creat economia care ține statul în spate. Problema României este, însă, aceea a lipsei unui concept de reindustrializare ca esență, a unei strategii pe termen mediu și lung.
Guvernele, indiferent de culoarea lor politică, nu au creat o astfel de strategie și nici nu dispun de mijloacele bugetare necesare unor investiții substanțiale. Se pare că, speranța unei reindustrializări a României nu este decât cea a capitalului străin.
Realitatea corectează, însă această speranță căci, o analiză a dezvoltării industriale din ultimii ani arată rolul important pe care și l-a atribuit capitalul autohton în reînvierea unor tradiții industriale, reușind să readucă la suprafața structurii economice activități industriale afectate dramatic de tranziția la economia de piață. Exemplul cel mai concludent îl reprezintă tocmai industria de material rulant pentru căile ferate care, așa după cum s-a văzut, este poate cea mai veche tradiție industrială românească.
Capitalul autohton a căutat să valorifice calificarea superioară a forței de muncă și inovarea/cercetarea
Dacă interesul capitalului străin este prioritar bazat pe valorificarea superioară a capitalului investit prin avantajul adus de nivelul scăzut al valorii forței de muncă din România, capitalul autohton a căutat, în primul rând, să valorifice alt factor de avantaj comparativ, acela al calificării superioare a forței de muncă specializată pe un anumit tip de producție și pe capacitatea de inovare/cercetare a proiectanților români din domeniile respective. Este o strategie de dezvoltare pe care o întâlnim la capitalul autohton implicat în reînvierea tradițiilor industriale românești din domeniile materialului rulant feroviar, autocamioane, tractoare, produse chimice, spune Mircea Coșea.
Ce spune „tezaurul ascuns” al României
Am discutat cu oameni de afaceri și antreprenori români dacă și în ce condiții au simțit intervenția și ajutorul statului în businessurile lor, ce piedici au întâmpinat și cum ar trebui să arate un stat care promovează și susține afacerile și economia românească.
Pentru Marcel Bărbuț, Adeplast, statul român nu a reprezentat niciun ajutor, ba chiar a pus uneori piedici ce „au culminat cu o serie de controale abuzive”.
„Statul român nu m-a ajutat niciodată. Nici n-am așteptat ajutor de la stat sau de la altcineva. Am proiectat afacerea așa cum am crezut de cuviință” (citiți mai multe aici).
Adina Ionescu, directorul departamentului de dezvoltare durabilă, Lemet, este de părere că o companie este un organism viu, „iar ajutorul de la stat poate doar sa grabeasca dezvoltarea organismului”. Pe viitor, statul trebuie să „investască în educație” (citiți mai multe aici).
Bogdan Roșu, director executiv Next Capital, declară că „cea mai mare problemă este scăderea continuă a populației active disponibile. Sute de mii de oameni pleacă în continuare din țară, iar antreprenorii români nu își mai pot găsi forța de muncă necesară proiectelor pe care le pot pune în practică” (citiți mai multe aici).
„Calitatea de antreprenor nu se bazează pe ajutorul de la stat”, este de părere Daciana Siderache, director general Calipso. Cel mai important mod prin care statul poate ajuta, într-adevăr, oamenii de afaceri români este asigurarea unui mediu de afaceri cât mai concurențial cu putință. „În măsura în care organele abilitate ale statului se ocupă (…)atunci există premisele unui mediu de afaceri în care poți să crești”, susține Daciana Siderache (Citiți mai multe mai multe aici).
Omul de afaceri Ioan Simion ne-a declarat că statul nu l-a ajutat în niciun fel, dar nici nu l-a încurcat prea mult. În contextul abuzurilor comise de ANAF, el ne spune că și statul, atunci când greșește, ar trebui să plătească dobândă către companiile private.
De asemenea, antreprenorul român consideră că reprezentanții ambasadelor României mai au mult de lucrat pentru ca prin activitatea lor să încurajeze cu adevărat exporturile făcute de firmele românești. Și, în ultimă instanță, el recomandă reprezentanților Guvernului să ia aminte la exemplul altor țări care au știut să încurajeze mai mult mediul de afaceri autohton (citiți aici declarațiile sale).
