O reuniune la nivel înalt care va avea loc la Paris luna viitoare va prezenta un plan de 100 de miliarde de dolari pentru a atrage mai mulţi bani pentru finanţarea prevenirii schimbărilor climatice şi susţinerea dezvoltării în ţările mai sărace, oferind garanţii valutare investitorilor, potrivit unui document văzut de Reuters.
Planul, care nu a fost publicat anterior, a fost trimis guvernelor lumii înainte de ”Summitul pentru un nou pact global de finanţare” de la Paris, programat în iunie, de către Iniţiativa Bridgetown, condusă de liderul Barbados Mia Mottley.
Ideea, inclusă într-un document de consultare din aprilie 2023, s-ar baza pe puterea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a altor bănci multilaterale de dezvoltare (BMD) şi face parte din eforturile tot mai mari de reformare a sistemului financiar internaţional.
FMI şi alte BMD ar trebui ”să reducă premiile de macro-risc excesive asupra ţărilor în curs de dezvoltare, prin intermediul unor garanţii valutare de 100 de miliarde de dolari pe an”, pentru finanţarea în monede interne mai volatile decât în dolar sau euro.
Garanţiile ar fi doar pentru ”investiţii în tranziţia verde”, despre care o sursă implicată în planuri a spus că ar putea include obligaţiuni ”verzi”, concentrate pe proiecte ecologice, precum şi altele, cum ar fi obligaţiunile ”albastre”, axate pe oceane, şi obligaţiunile legate de sustenabilitate.
Beneficiul lor este că BMD-urile ar interveni şi ar compensa cumpărătorii internaţionali ai acelor obligaţiuni, dacă ţara implicată şi-ar devaloriza moneda şi ar reduce efectiv valoarea în dolari a plăţilor sale de obligaţiuni.
Înlăturând acest risc pentru investitori, ar trebui să reducă semnificativ ratele dobânzilor pe care guvernele trebuie să le plătească. Pentru unii, ar putea fi chiar impulsul necesar pentru a recâştiga accesul la pieţele globale de capital pierdute în timpul pandemiei de Covid.
Un raport publicat în cadrul discuţiilor COP27 asupra climei a sugerat că ţările în curs de dezvoltare ar avea nevoie de 1.000 de miliarde de dolari pe an în bani publici şi privaţi anual, până în 2030, pentru a combate încălzirea globală, dar fluxurile de capital de până acum reprezintă doar o fracţiune din ceea ce este necesar.
Un raport al Băncii Mondiale şi al altor mari creditori multilaterali a spus că au dat 51 de miliarde de dolari în 2021, alături de 13 miliarde de dolari din finanţare privată.
Patriarhia Romană dezaprobă parteneriatul civil
La summitul de la Paris, găzduit de preşedintele francez Emmanuel Macron în perioada 22-23 iunie, vor fi prezenţi o serie de lideri mondiali şi reprezentanţi ai instituţiilor globale emblematice precum FMI şi Naţiunile Unite.
Planurile propunerilor au fost trimise grupurilor cheie care pregătesc discuţiile în ultimele două săptămâni.
