A fi profesor într-o societate măcinată de criza economică și lupte politice interne, lipsită de coerență și viziunea bunăstării pentru toți, devine o meserie cu risc. Contextul în care evoluează învățământul de azi este supus unor schimbări permanente: economice, tehnologice și sociale, care impun o adaptare rapidă. Stresul cadrelor didactice devine o adevărata boala socială, deoarece efectele sale se vor răsfrânge asupra întregii societăți.
Un număr din ce în ce mai mare de educatori din întreaga lume abandonează cariera didactică
Mulți ani profesia de educator a fost considerată nobilă, de apostolat. Imaginea dascălului devotat, respectabil, pătruns de misiunea sa, rămâne un vestigiu al trecutului. Statisticile din întreaga lume raportează în fiecare an evoluția fenomenului de abandon al profesiei didactice. De la un an la altul, un număr din ce în ce mai mare de educatori din întreaga lume abandonează cariera didactică, mai mult de 50% în primii 3 ani.
Acest fenomen își are rădăcinile în reprezentarea socială a educatorului, care se alterează de la an la an și crește exponențial, într-un context economic fragil, amenințat de instabilitate. Sistemul de educație s-a dovedit a fi greoi, rigid, iar în unele situații, incapabil de a anticipa schimbările, a le pregăti, pentru a moderniza procesul de învățământ.
Citește și: 20 de milioane de lei pentru cercetare la UMF Târgu Mureș
Impuse de puterea politică și de o dorință legitimă de înnoire și adaptare, reformele (parțiale sau generale) s-au dovedit a fi superficiale și nu au reușit decât să bulverseze sistemul, iar schimbările au creat disfuncții majore. Excesul schimbărilor cu orice preț nu a reușit decât să-i destabilizeze pe profesori, iar capacitatea lor de a se adapta a ajuns la un anumit grad de saturație. Noi scheme de formare inițială și continuă, noi curricula, noi criterii de evaluare, toate adaugă presiune asupra sistemului educativ, resimțită în primul rând de cadrele didactice.
Stresul la locul de muncă costă între 3 și 5% din PIB
În 2009, cotidianul francez Le monde(lemonde.fr) estima că Stresul la locul de muncă costă între 3 și 5% din PIB. Studiul realizat de INRS este publicat în nr. 23/ decembrie 2009 (inrs.fr). În Europa costul economic anual al stresului la muncă ar depăși 20 de miliarde de euro, din care în Franța între 2 și 3 miliarde euro. Şcolile devin locuri din ce în ce mai stresante, pentru educatori și implicit pentru elevi și părinți. Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA 2013) arată că nivelul stresului raportat la meseria de profesor este mult peste media pentru alte sectoare: industrie, alte servicii şi societate în general.
Stresul profesional în rândul cadrelor didactice generează efecte de lungă durată, care vor perturba pe termen lung echilibrul și sănătatea întregii societăți. Un număr din ce in ce mai mare de cadre didactice abandonează profesia didactică, cu deosebire în primii ani de carieră. Stresul fiind rezultatul interacțiunii între om și mediu, un profesor stresat va determina efecte în lanț în mediul în care lucrează. Din ce în ce mai multe anchete la nivel internațional raportează gradul crescut al stresului și epuizării la profesori. Cercetările au arătat că atitudinile profesorilor care își gestionează prost emoțiile se repercutează direct asupra elevilor.
Profesia didactică în topul primelor 10 profesii cu risc sporit de stres ocupațional
Este puțin cunoscut faptul căprofesorii reprezintă o categorie profesională cu un nivel înalt de stres. Într-un clasament recent (2013), găsim profesia didactică în topul primelor 10 profesii cu risc sporit de stres ocupațional în SUA (locul 4). Lipsa de pregătire pentru a face față solicitărilor psihice ale profesiei de educator şi managementul slab al emoţiilor sunt principalul motiv pentru care din ce în ce mai mulți profesori abandoneazălocul de muncă.
Surse foto: www.missourilearningstandards.com, www. rilury.wordpress.com, www.adevarul.ro
