Laura Codruța Kovesi a afirmat într-un interviu publicat de Agerpres că prejudiciul identificat de DNA în 2016, reprezentând sechestre, numai pentru faptele de abuz în serviciu, este de 263 de milioane de euro.
„Mai mult de un sfert din inculpații trimiși în judecată în 2016 au comis infracțiuni de abuz în serviciu. Prejudiciul identificat de DNA, reprezentând sechestre, numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016, este de 263 milioane euro. Aceste date statistice ne arată o situație îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu și ne arată că nu avem un sistem de achiziții publice curat și transparent. Rezultatele noastre demonstrează că în lipsa unor măsuri clare de prevenire corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni repetitive”, a precizat Laura Codruța Kovesi la „Forumul Republica Moldova-România în domeniul justiției Ediția a II-a”, potrivit site-ului DNA.
Procurorul-șef al DNA a adăugat că, întrucât tipologiile repetitive identificate în anchete dovedesc că există vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice, a efectuat un studiu cu privire la abuzul în serviciu în domeniul achizițiilor publice.
Vezi mai multe despre dosarul Tel Drum în care este implicat Liviu Dragnea
„Iată câteva dintre concluziile studiului. Atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani. Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos. În multe dintre dosare, concomitent cu infracțiunea de abuz în serviciu, au fost comise și infracțiuni de luare și dare de mită, falsuri, înșelăciune, folosirea de informații nedestinate publicității, evaziune fiscală, spălare de bani, conflict de interese sau folosirea influenței funcției de conducere într-un partid în scopul obținerii unor foloase”, a spus Laura Codruța Kovesi.
Ea a arătat, totodată, că cei care au avut inițiativa și au coordonat activitatea ilicită au deținut funcții de conducere pe diferite paliere — funcții publice alese, respectiv președinte de consiliu județean, primar de oraș sau comună, viceprimar sau funcții publice numite sau ocupate prin concurs, respectiv prefect, director în structuri subordonate consiliului județean/primăriei, director economic primărie, director adjunct în structuri tehnice din cadrul consiliului județean, șef serviciu.
„Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate sau statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achiziționează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi instalată și utilizată. Se achiziționează lucrări a căror execuție nu poate fi verificată și cuantificată”, a menționat Kovesi.
