Ţara în care o inflaţie de 18.000% a dus la o devalorizare extremă a banilor și la o sărăcie lucie

0

Inflaţia în Venezuela a ajuns aproape de 18.000%, ceea ce înseamnă că produse alimentare de bază pot ajunge să coste mai mult decât un salariu mediu lunar. Banii s-au devalorizat atât de mult încât oamenii preferă să îşi facă genţi din bancnote, decât să îşi cumpere genţi, iar preşedintele Nicolas Maduro a fost reales pentru un nou mandat, potrivit Quartz.

Cu rafturi goale în majoritatea supermarketurilor, cu cutii cu alimente- subventții guvernamentale- în valoare de 0,12 dolari (n.red:45 bani) pe cutie, care conţin orez, ulei, grâne şi lapte praf, cu costurile de trai la niveluri fără precedent, cetăţenii Venezuelei l-au ales încă o dată pe Nicolas Maduro preşedinte, pentru un mandat de şase ani, cu 67,% din voturi, potrivit CNN.

Statele Unite au anunţat deja că nu vor recunoaşte rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică şi că vor impune noi sancţiuni împotriva regiumului condus de Maduro. Anterior, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Mexic şi Peru au condamnat decizia de organizare a alegerilor anticipate şi au avertizat că este posibil să nu recunoască rezultatele scrutinului prezidenţial.

În luna martie, Maduro a anunțat încă o creștere cu 58% a salariului minim din Venezuela și o creștere cu 67% a alimentelor servite populației drept ajutoare guvernamentale.

Salariul minim ajungea la 164.885 de bolivari, care reprezentau doar 6,13 dolari la cursul de schimb din luna martie.

Venezuela a crescut în mod repetat salariile minime dar nu a reuşit să ţină pasul cu inflaţia. În ianuarie 2017, Maduro a crescut salariul minim lunar cu 50%, ajungând la 104.358 bolivari. La acel moment, această sumă era echivalentul a 31,17 dolari, potrivit cursului neoficial de schimb pe care milioane de venezueleni îl urmăresc.

În alte cuvinte, în ciuda creşterilor, noul salariu minim va valora  mai puţin de o cincime din ce ar fi valorat cu un an în urmă.

Corupţia, managementul precar şi preţurile îngheţate au dus la colapsul economiei din Venezuela. În încercarea de a îmbuna alegătorii, Maduro a crescut salariul minim de mai multe ori în ultimii ani. Criticii susţin că aceste creşteri sunt susţinute doar de tipărirea constantă a banilor şi au ca unic efect alimentarea hiperinflaţiei din Venezuela.

Imagini pentru venezuela

Fondul Monetar Internaţional a estimat în ianuarie că inflaţia în Venezuela ar putea atinge nivelul de 13.000%. Anul trecut, un dolar valora 4.200 de bolivari. Astăzi, un dolar valorează 213.200 de bolivari.

Creşterile masive de preţuri au rezultat în deficienţe extreme de alimente, medicamente şi alte produse esenţiale.

Potrivit CNN Money, un studiu publicat recent a descoperit că 64% dintre locuitorii ţării au pierdut în greutate anul trecut din cauza lipsei de alimente.

Pierderea medie per individ a fost de 11,3 kg, în creştere faţă de 8,1 kg în 2016, potrivit profesorilor de la Universitatea Centrală din Venezuela.

Un salariu mediu de 110.000 bolivari pe săptămână reprezintă doar 50 de cenţi în Venezuela, din cauza nivelului la care a ajuns inflaţia ţării, potrivit Bloomberg.

Publicaţia americană descrie cazul unui angajat din industria petrolului, locuitor al ţării din America de Sud, care lucrează timp de opt ore pe zi pentru a se menţine la limita subzistenţei. Pablo Ruiz, 55 ani, câştigă 110.000 de bolivari pe săptămână – care valorează doar 50 de cenţi la rata de schimb de pe piaţa neagră – cu care îşi poate permite mai puţin de un kilogram de făină sau de orez pe zi. Singurele proteine pe care le consumă provin dintr-o conservă de ton de 170 de grame primită drept ajutor guvernamental de la stat. Aceste ajutoare sunt primite de familiile din Venezuela o dată la 45 de zile.

Imagini pentru venezuela

„Nu am mai mâncat carne de două luni”, spune el. „Ultima dată când am făcut-o mi-am cheltuit salariul pe o lună pentru o masă cu pui”.

Foametea grăbeşte prăbuşirea industriei petroliere din Venezuela, încât muncitorii suferă de malnutruţie şi sunt prea slăbiţi pentru muncă grea. În condiţiile actuale mâncarea a devenit mai importantă decât locul de muncă, iar mii de oameni îşi dau demisia pentru că nu mai pot face faţă din punct de vedere fizic. Absenteismul şi demisiile în masă se transpun în din ce în ce mai puţini produc petrolul care mai ţine economia în viaţă.

Venezuela, o autocraţie socialistă care a fost la un moment dat cea mai prosperă economie din America de Sud, suferă un colaps fără precedent, PIB-ul prăbuşindu-se cu 40% în ultimii 5 ani. Petroleos de Venezuela, compania petrolieră de stat, grindă de susţinere pentru economie, a picat într-un haos administrativ încât conducătorii statului au înlocuit experiţii manageri cu oameni loiali, în cadrul unui val de corupţie care macină economia ţării şi calitatea vieţii din ţară. Producţia de petrol a scăzut la jumătate în ultimii 16 ani. Distribuţia zilnică a scăzut la 1,77 de milioane de barili în ianuarie, de la un maxim de 3,34 milioane de barili în 2001.

Principalii factori care au dus la acest declin al industriei sunt lipsa investiţiilor în mentenanţă şi exporare. Recent si foametea a devenit un factor important. Un sondaj realizat de trei universităţi locale au descoperit că peste 64% dintre rezidenţii ţării au pierdut din greutate în 2017, în medie 11 kilograme. Peste 61% din respondenţii au spus că s-au dus la culcare fără a mânca în fiecare seară din ultimele trei luni.

Ivan Freitas, lider de sindicat şi critic vocal al regimului condus de preşedintele Nicolas Maduro, a transmis că în regiunea Zulia, 12 muncitori s-au prăbuşit la muncă în lunile noiembrie-decembrie din cauza malnutriţiei şi au fost scoşi de pe platformele de foraj pentru a primi tratament. Din în ce în ce mai mulţi cedează fizic în fiecare zi, a spus el.

Luis Diaz, angajat în regiunea Puerto La Cruz, situată la 320 de kilometri de Caracas, a spus că sindicatul a ridicat în repetate rânduri în faţa conducerii problema malnutriţiei care afectează grav muncitorii. Rafinăriile din regiunea Puerto La Cruz produce aproximativ 89% din petrolul care merge spre export, potrivit datelor colectate de Bloomberg. Aproximativ 42.000 de oameni lucrează la facilităţile respective, procesând petrolul extras din bazinul Orinoco. Chevron, Statoil, Total şi Rosneft PJSC sunt în parteneriat cu statul pentru a-i ajuta să-şi trimită petrolul spre pieţele internaţionale.

Imagini pentru venezuela

 

Astăzi, producţia din Venezuela ar putea fi oprită cu totul, iar analiştii se tem că asta ar duce preţul petrolului la 100 de dolari per baril şi ar destabiliza pieţele internaţionale.

Incertitudinea rămâne: Prețul petrolului ar putea ajunge la 100 de dorali per baril, indiferent de intervenția OPEC-ului sau a Rusiei. Vântul instabilității bate dinspre America de Sud.

Arabia Saudită împreună cu OPEC-ul sunt determinaţi să păstreze preţul petrolului la nivelul actual, a declarat un strateg pentru CNBC astăzi, însă dacă Venezuela întrerupe total producţia, preţurile ar creşte imediat spre 100 de dolari per baril.

Preţurile pe piaţşa petrolului au crescut constant începând de anul trecut, preţul petrolului Brent ajungând la recordul ultimilor ani luna aceasta – 80 de dolari per baril.

Creşterea a fost condusă de o reducere a producţiei din partea OPEC şi o creştere a cererii la nivel global.

Cu toate acestea, recent, preţurile pentru petrol crud au scăzut iarăşi în contextul unor temeri din ce în ce mai mari cu privire la o piaţă cu ofertă prea mare.

„Cred că Arabia Saudită, restul OPEC-ului şi Rusia au reuşit să calmeze industria”, spune Bob Parker, membru al comisiei de investiţii în cadrul Quilvest Wealth Management. „Cred că ei sunt îngrijoraţi cu privire la posibilitatea ca preţul petrolului să ajungă la 100 de dolari per baril, deoarece marii producători de petrol sunt sensibili la ideea că o astfel de creştere ar duce la o recesiune globală”.

 

În lumina ultimilor temeri de pe piaţă cu privire la o ofertă prea scăzută, Arabia Saudită şi Rusia au discutat vineri despre posibilitatea creşterii producţiei cu 1 milion de barili pe zi.

Acest anunţ a dus la scăderi la nivelul preţului. Petrolul Brent se tranzacţiona luni dimineaţă la 75,38 dolari per barili, în scădere cu 1,4% de la deschidere, în timp ce preţul petrolului future s-a situat la 66,72 dolari, în scădere cu 1,7%.

Citește și Cea mai mare inflaţie din UE spune Eurostat: România, campioana Europei la creşterea preţurilor, cu o majorare de 4,3% a IAPC

Parker a spus că în timp ce Arabia Saudită „are un interes puternic” în a păstra preţul future între 70 şi 80 de dolari per baril, creşterea către 100 de dolari ar putea interveni curând în cazul unui „colaps complet” al producţiei din Venezuela.

Acesta a adăugat că scenariul cu privire la Venezuela este „în întregime posibil”.

Producţia Venezuelei a scăzut dramatic în ultimii ani, economia ţării fiind erodată de hiperinflaţie.

Producţia în statul din America de Sud a scăzut la 1,4 milioane de barili pe zi în ultimele luni – un colaps spectaculos de aproape 40% în ultimii trei ani.

 

De Vlad Mitu

 

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele