Ziua internațională de luptă împotriva fascismului și antisemitismului, celebrată în fiecare an la 9 noiembrie, marchează începutul simbolic al Holocaustului.
La 9 Noiembrie 1938, dată ce avea să rămână în istorie sub titulatura „Noaptea de cristal”, s-au luat primele măsuri fizice împotriva evreilor de pe tot cuprinsul Germaniei.
După ce naziștii au ajuns la putere în Germania, în 1933, evreii au fost supuși unui tratament din ce în ce mai discriminatoriu, însoțit de acte de violență.
Din 1935, prin Legile de la Nürnberg, evreilor li s-a luat cetăţenia germană, au fost interzise căsătoriile mixte dintre evrei și etnicii germani şi li s-a interzis să mai ocupe funcţii guvernamentale. Cei mai mulţi evrei germani angajaţi şi-au pierdut slujbele, locurile lor de muncă fiind luate de şomerii “puri” din punct de vedere etnic.
Pe 9 noiembrie 1938, naziştii au provocat un pogrom împotriva afaceriştilor evrei, pogrom cunoscut sub numele de Kristallnacht (“Noaptea de cristal”). Acest nume a fost folosit deoarece numeroasele geamuri şi vitrine sparte făceau ca străzile să pară acoperite cu cristal.
Citește și: Ziua Imnului Național. „Deșteaptă-te române” – cântecul care a înflăcărat revoluționarii de la 1848
În această noapte, în anul 1938, toate vitrinele magazinelor evreieşti din Germania şi Austria au fost sparte de către bande de nazişti. Peste 30.000 de evrei au fost trimisi în taberele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz, iar alţi 100 au fost omorâţi, dar acesta a fost doar începutul. Peste 7.000 de magazine au fost distruse şi 200 de sinagogi au fost arse. Până în septembrie 1939, peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, proprietăţile lor fiind confiscate de guvernul nazist.
Punctul culminant al acestor crime antisemite a fost atins la Conferința de la Wannsee, în cadrul căreia înalți funcționari de stat din Partidul Nazist și guvern au decis “Soluția finală în chestiunea evreiască”, la cererea expresă a lui Hitler.
Ura profundă față de evrei a fost tema dominantă a carierei politice a lui Hitler, ură ce s-a extins și asupra altor categorii considerate „impure”, romii, slavii, negrii, homosexualii. Naziştii au iniţiat programe de exterminare a membrilor “slabi” sau “nepotriviţi” din rândul populaţiei proprii. Este vorba de Programul de eutanasie T-4 în timpul desfăşurării căruia au fost ucişi zeci de mii de germani handicapaţi şi bolnavi incurabili.
În fiecare an, la 9 noiembrie, rețeaua europeană UNITED, care luptă împotriva naționalismului, rasismului, fascismului și susține migranții și refugiații, organizează o campanie la nivelul Europei pentru comemorarea trecutului și pentru a protesta față de formele contemporane de rasism și anti-semitism, conform www.unitedagainstracism.org.
Astăzi, este de datoria noastră, a tuturor, să ne reamintim ororile nazismului pentru a înţelege mai bine misiunea ce ne revine astăzi într-o lume a libertăţii, a civilizaţiei şi a bunei convieţuiri. Trebuie să ne asumăm trecutul şi să ne asigurăm că umanitatea nu va mai trăi niciodată tragediile secolului al XX-lea.
Autor: P. Manișor
(0 vizualizari)
Post-ul 9 noiembrie – Ziua internațională de luptă împotriva fascismului și antisemitismului – „Cine uită, nu merită” apare prima dată în Pedagoteca.
