După rezultatul foarte bun obţinut la alegerile legislative de sâmbătă din Irlanda, lidera Sinn Fein, Mary Lou McDonald, a cerut marţi Uniunii Europene să sprijine proiectul de reunificare a Irlandei, transmite AFP.
Pe primul loc în urma scrutinului s-a clasat Fianna Fail, partid aflat până acum în opoziţie, care va avea 38 de deputaţi. Sinn Fein – formaţiune de stânga – a obţinut însă un rezultat istoric: locul al doilea, cu 37 din cei 160 de membri ai Dail (camera inferioară a parlamentului). Fine Gail, partidul de centru-dreapta din care face parte şi premierul Leo Varadkar, este al treilea, cu doar 35 de deputaţi.
Dacă va intra la guvernare în cadrul unei coaliţii, Sinn Fein îşi va promova obiectivul de unire a Republicii Irlanda, membră a Uniunii Europene, cu Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Reunificarea este din nou un subiect de actualitate după Brexit, deoarece majoritatea nord-irlandezilor au votat împotriva retragerii din UE.
Citește Irlanda de Nord a autorizat căsătoria între persoane de același sex
McDonald consideră că UE „trebuie să ia poziţie în privinţa Irlandei, aşa cum a făcut şi când a susţinut reunificarea Germaniei. Şi în acelaşi fel în care are o poziţie asupra Ciprului şi o abordare pozitivă a reunificării acestei ţări”. Într-o declaraţie pentru BBC, ea a adăugat că divizarea Irlandei a fost „un dezastru”, iar calea de urmat este „reunificarea, reconcilierea şi bunele relaţii cu vecinii apropiaţi”.
Fostul premier irlandez Bertie Ahern consideră că este „inevitabil” un referendum privind reunificarea.
Lidera Partidului Democratic Unionist nord-irlandez, Arlene Foster, este însă de părere că un astfel de demers ar putea fi declanşat doar de ministrul britanic pentru Ulster, dacă „pare probabil că va avea susţinerea majorităţii”.
McDonald, în vârstă de 50 de ani, nu exclude posibilitatea de a ocupa postul de Taoiseach (prim-ministru). „Cred că ar fi formidabil să avem ca Taoiseach pe cineva din Sinn Fein şi de asemenea o femeie”, a declarat ea presei luni.
AFP reaminteşte că Sinn Fein a fost considerat multă vreme nefrecventabil politic, din cauza legăturilor cu Armata Republicană Irlandeză. Acum lidera partidului a început deja negocieri cu partide mici de stânga, cum ar fi Verzii şi Social Democraţii. Este însă puţin probabil ca o astfel de coaliţie să întrunească cele 80 de voturi necesare pentru majoritatea parlamentară, apreciază agenţia citată, arătând că tratativele ar putea dura câteva săptămâni.
