99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

0

Astazi se sarbatoresc 99 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania. Cele doua s-au unit pe 27 martie 1918, după mai bine de un veac de ocupație țaristă, sub jugul căreia intrase în urma războiului ruso-turc  din 1806-1812.

Basarabia și-a proclamat întâi autonomia, apoi independența față de Rusia și apoi și-a proclamat unirea cu Regatul României. Din păcate, a fost smulsă din nou din trupul țării, la 28 iunie 1940, de sovietici, în baza  pactului Hitler-Stalin.

Context

Dezmembrarea Imperiului Rus, produsă în contextul Primului Război Mondial, a însemnat momentul crucial în care popoarele imperiului au accelerat lupta  pentru propria organizare în state naţionale proprii, pe baza principiului autodeterminării. Basarabia se găsea în situaţia unică de a se putea desprinde definitiv de Rusia.

În aceste condiţii şi făcând apel la dreptul istoric, Basarabia a urmărit mai întâi autonomia faţă de Rusia şi apoi, drept scop final, unificarea cu România. Aceasta din urmă se afla într-o situaţie extrem de dificilă, fiind nevoită să contracareze ofensiva armatei germane, care ocupase mare parte din teritoriul țării şi viza înaintarea spre est.

Mișcări prounioniste

Preocupaţi de soarta incertă a Rusiei, cetăţenii din principalele oraşe au început să se adune şi să se organizeze pentru a-şi decide destinele.

O contribuţie importantă la trezirea şi dezvoltarea conştiinţei unităţii naţionale a românilor din Basarabia a avut-o grupul de refugiaţi transilvăneni şi bucovineni alcătuit din militanţi şi patrioţi de prestigiu, în frunte cu Onisifor Ghibu, stabilit în martie 1917 la Chişinău, unde a editat ziarele „Ardealul” şi „România Nouă” și alții precum Octavian Goga, Ion Nistor, Andrei Oţetea etc.

La începutul lunii aprilie 1917,dincolo de Prut a luat ființă Partidul Național Moldovenesc, care și-a înscris în programul său ca obiectiv principal obținerea autonomiei Basarabiei.

Un alt moment remarcabil l-a constituit organizarea la Chişinău (2-7 noiembrie 1917) a Congresului Ostaşilor Moldoveni, cu participarea a 989 delegaţi, soldaţi şi ofiţeri, reprezentând peste 300.000 de români basarabeni mobilizaţi pe toate fronturile, unde luptau sub steagul rusesc.

Într-o atmosferă electrizantă, Congresul a proclamat autonomia politică şi teritorială a Basarabiei, a hotărât constituirea forţelor armate proprii şi convocarea unui organ reprezentativ destinat să conducă Basarabia: Sfatul Ţării.

La 2/15 decembrie 1917, Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească Autonomă în cadrul Federaţiei Ruse, iar la 24 ianuarie/6 februarie 1918 se trece la o fază superioară, Republica Moldovenească Independentă. Nu întâmplător a fost aleasă data de 24 ianuarie, ziua unirii Principatelor Române sub A. I. Cuza.

Criza

În iarna 1917-1918, Republica Moldovenească traversa o profundă criză politică, socială şi naţională, pentru ca guvernul sovietic, prezidat de Lenin, refuză să-i recunoască Basarabiei dreptul la autodeterminare. Mai mult, cu ajutorul trupelor ruseşti aduse în Basarabia din Odessa şi Ţările Baltice, încerca să pună din nou stăpânire pe ea şi să instaureze puterea sovietică.

Pacea separată încheiată la 5 decembrie 1917,la Brest-Litovsk, între Rusia Sovietică şi Puterile Centrale a sporit haosul din armata rusă, declanşat de revoluţia bolşevică, dar şi dezastrul produs în retragerea ei în debandadă asupra Basarabiei.

În ianuarie 1918, trupele ruseşti ocupă Chişinăul. Se fac arestări şi chiar condamnări la moarte ale unor deputaţi din Sfatul Ţării.

Românii basarabeni cer ajutor militar României. Guvernul român, condus de Ion I. C. Brătianu, a hotărât să acorde ajutorul solicitat.

Dezrobirea

Pe 13 ianuarie 1918, sub steagurile biruitoare de la Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti, armata română intră triumfal în Chişinău, unde a fost primită cu entuziasm de către românii basarabeni.

Dezarmarea trupelor sovietice aflate în Basarabia a atras replica dură din partea guvernului sovietic, care la 13/26 ianuarie a decis ruperea relaţiilor diplomatice cu țara noastră  şi confiscarea tezaurului României aflat la Moscova.

 Unirea

Date fiind condițiile,  numeroase organizații ale basarabenilor, studenți, muncitori si altii, au cerut Sfatului Țării să proclame urgent unirea cu România.

În această atmosferă de mari frământări, dar şi de mare entuziasm naţional, s-a ajuns la istorica zi de 27 martie 1918 când Sfatul Ţării a decis unirea Basarabiei cu România.

“Republica Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa, România”, scrie in actul unirii.

La  22  aprilie 1918, regele Ferdinand a promulgat votul dat în Sfatul Ţării şi astfel s-a consfinţit unirea definitivă a acestei provincii româneşti cu Patria Mamă.

Autor: Paulina Manisor

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele