Laura Codruța Kovesi, șefa primului Parchet European care se va ocupa cu anchetarea fraudelor fondurilor uniunii, a declarat, într-un interviu acordat Euractiv.com, că ea și echipa sa sunt pregătiți să înceapă activitatea ”cu viteză maximă” și să lupte pentru ”protejarea independenței” lor. Kovesi a atras însă atenția că va fi imposibil să gestioneze 3.000 de cazuri, câte a estimat că vor fi înregistrate în primele zile de activitate, cu doar ”32 de procurori și un sfert”.
Șefa EPPO a declarat că parchetul său nu vrea să investigheze ”cazuri mici”, ci își va concentra toată atenția asupra fraudelor mari, transfrontaliere, care nu pot fi anchetate de procurorii de la nivel național din cauza obstacolelor impuse de limitările teritoriale.
Fosta șefă a DNA a făcut mai multe declarații atât despre hotărârea CEDO, care a decis că a fost revocată pe nedrept, fără posibilitatea de a se apăra și încălcându-i-se dreptul la liberă exprimare, dar și despre susținerea pe care a primit-o în timpul cursei pentru șefia EPPO din partea familiilor jurnaliștilor uciși, Jan Kuciak și Daphne Caruana Galizia.
Totodată, Laura Codruța Kovesi a subliniat că procurorii europeni delegați vor lucra sub conducerea EPPO, astfel încât aceștia vor avea garantată independența în derularea anchetelor, dar și că fraudele comise într-un stat /ș.vor fi cercetate de procurori delegați ai altor state, fapt care ar face aproape imposibilă intervenția inculpaților pe lângă procurori.
Fosta șefă Anticorupție a mai declarat că experiența din România a fost ”o pregătire bună” pentru rezistența la eventualele presiuni politice care ar putea apărea în timpul investigațiilor fraudelor din diferite state. Kovesi a transmis că va face publică orice tentativă de intervenție în anchetele procurorilor EPPO, dar și dacă cineva îi va cere să nu își facă treaba sau îi va spune cum să soluționeze un dosar.
Reporter: Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât în această săptămână că revocarea dvs. din funcția de procuror șef al DNA (principalul corp anticorupție din România) înainte de încheierea mandatului, v-a încălcat drepturile. Ce înseamnă această hotărâre pentru dvs. personal? Credeți că îi va ajuta și pe alții din Europa, care se află într-o poziție similară?
Laura Codruța Kovesi: Este o victorie. Nu numai pentru mine, este o victorie a procurorilor români și a sistemului judiciar din Europa. Această decizie este foarte importantă deoarece clarifică independența procurorilor în toată Europa și, implicit, și a tuturor sistemului judiciar. Întărește poziția tuturor magistraților din Europa. Această decizie are un caracter istoric, deoarece este pentru prima dată când CEDO extinde garanțiile de independență aplicabile judecătorilor, procurorilor. În acest moment, această decizie îi va proteja pe cei care apără independența justiției și statul de drept împotriva imixtiunilor politice.
Rep.: Sunt speranțe mari puse în dumneavoastră și în EPPO. În urmă cu un an, familiile jurnaliștilor uciși Jan Kuciak și Daphne Caruana Galizia au scris o scrisoare deschisă în care își exprimau susținerea puternică pentru candidatura dvs. În scrisoare, aceștia scriau: „Doamna Kövesi știe ce este nevoie pentru a preveni uciderea mai multor jurnaliști care investighează corupția, spălarea banilor și frauda fiscală gravă.
LCK: În acel moment, acel sprijin a fost foarte important pentru mine și l-am apreciat cu adevărat. Sunt aceeași persoană, cu aceeași experiență și în noua poziție, voi încerca să fac ce e mai bine, așa cum am făcut în România în poziția anterioară. Știu că există așteptări mari. EPPO este o structură foarte complexă, astfel încât obiectivul nostru este să îmbunătățim nivelul de protecție pentru banii europeni și vom face acest lucru prin investigarea infracțiunilor legate de fraudele financiare. EPPO va fi independent și acest lucru este foarte important, deoarece independența instituției, independența procurorilor este prima premisă pentru a obține rezultate eficiente în combaterea corupției și a altor infracțiuni grave. Rolul principal al EPPO va fi cercetarea infracțiunilor transfrontaliere, în special infracțiunile cu fonduri europene, infracțiunile cu TVA și, de asemenea, corupția și spălarea banilor, dacă aceste două infracțiuni sunt legate de competența noastră principală. Totul va depinde de resurse. Dacă vom avea suficiente resurse, vom investiga eficient.
Rep.: Ați exprimat îngrijorări cu privire la faptul că EPPO nu are resurse financiare și personale suficiente pentru a schimba jocul în mod real. Statele membre fac suficient pentru ca instituția să aibă succes? Aveți suficient sprijin din partea Comisiei Europene și a Parlamentului?
LCK: După ce mi-am luat noua poziție, am început o evaluare. Desigur, bugetul a fost o problemă importantă pe care am fost concentrați. Dacă nu avem suficiente resurse, nu putem începe activitatea EPPO, nu putem lucra eficient. Am 25 de ani de experiență, așa că știu foarte bine ce poate însemna un buget pentru o instituție. De asemenea, este legată de independență. Chiar dacă suntem independenți, dar nu avem un buget puternic, este foarte dificil să ne facem treaba. Cu colegii mei, am încercat să găsesc numărul real de cazuri pe care le vom primi de la statele membre. Problema principală când vorbim despre buget și resurse este numărul de procurori europeni delegați. Aceștia vor fi procurorii care vor lucra în statele membre și vor investiga în mod eficient cazurile. În acest moment, sub asumarea inițială a Comisiei Europene, vom avea 32 de procurori și ¼. Da, ¼, nu este o greșeală, am fost și eu surprinsă, pentru că nu am auzit despre un sfert sau jumătate de procuror în viața mea, dar aceasta a fost estimarea. Pe baza statisticilor primite de la statele membre, la începutul EPPO, în primele zile, vom primi aproximativ 3.000 de cazuri. Este evident că este imposibil să gestionezi acest volum de muncă doar cu 32 de procurori.
Grecia vrea ajutor european pentru redresarea turismului
Un alt exemplu – vom avea unele state membre, de unde avem deja date, de unde există sute de cazuri în curs de investigare. Este foarte dificil să gestionezi sute de cazuri cu unul sau doi procurori. Desigur, numărul de procurori europeni delegați care vor lucra în statele membre ar trebui să fie hotărât împreună de EPPO și de autoritățile naționale. Dar totul depinde de buget. Dacă Comisia stabilește numărul și va rămâne doar cu 32 de procurori europeni delegați, ne va fi foarte dificil să începem activitatea și să lucrăm eficient. Problema importantă pentru viitorul EPPO va fi modul în care va fi stabilit bugetul pentru 2021. Aceasta este o decizie a Comisiei în ansamblu, de a pune pe masă o propunere bună pentru 2021, astfel încât autoritatea bugetară să poată decide dacă vom avea mai mulți bani sau mai puțini.
- ”Mai multe fonduri, mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor UE înseamnă oportunități pentru fraudă și pentru corupție”
Rep.: Negocierile privind cadrul financiar multianual sunt prelungite. Comisia Europeană a decis reelaborarea bugetului concentrându-se mai mult pe pandemii și pe criza economică. Credeți că acest lucru ar putea crea riscuri pentru EPPO sau pentru resursele de care are nevoie?
LCK: EPPO încă nu a început să investigheze cazuri, dar în acest moment, toate fraudele care sunt comise sunt sub jurisdicția noastră. Acum avem un nou context cu această pandemie COVID-19. Există o mulțime de motive pentru a crede că competența noastră va crește. Nu știm acum cum va arăta următorul CFM. Vor fi mai multe fonduri? Va exista mai multă flexibilitate pentru a le folosi? Dacă da, anticipez că va fi mai multă muncă pentru EPPO. Este logic. Avem competență obligatorie, deci trebuie să investigăm toate cazurile care intră în jurisdicția noastră. Acesta este rolul nostru instituțional și nu putem negocia acest lucru. Pe baza experienței mele anterioare și văzând avertismentele pe care alți profesioniști din întreaga Europă le-au emis în această perioadă, pot spune că, din păcate, mai multe fonduri, mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor UE înseamnă oportunități pentru fraudă și pentru corupție. În acest context, am citit și un raport Europol, care este foarte interesant. Grupurile criminale organizate sunt deosebit de puternice în anticiparea și exploatarea fiecărei oportunități, la scară industrială. Trebuie să pregătim un răspuns adecvat și cred că cel mai bun răspuns este EPPO.
Rep.: Dacă am înțeles corect, trebuie să așteptați rezolvarea bugetului pentru a începe negocierea cu statele membre cu privire la numărul de procurori europeni delegați de care aveți nevoie.
LCK: Da. Aș prefera să nu aibă nicio restricție în cadrul acestor negocieri, deoarece procurorul șef european ar trebui să decidă numărul procurorilor europeni cu autoritățile naționale. Este foarte dificil să împărțiți 32 de procurori între 22 de state participante. Am început negocierile în ianuarie. Înainte de această criză, am vizitat 17 state membre și am început discuțiile cu miniștrii justiției, procurorii generali și toți reprezentanții autorităților naționale. Este evident că pentru unele state membre unul sau doi procurori nu sunt suficiente pentru a face o treabă bună. Problema principală este și modul în care vor lucra acești procurori. Există o presupunere că putem avea procurori cu fracțiune de normă. Pe baza experienței mele, pentru că procurorul să lucreze dimineața pentru EPPO și după-amiază pentru biroul său național, nu este ceea ce trebuie dacă vrem să avem o luptă eficientă împotriva criminalității financiare. În primul rând, se referă la independența procurorilor. Dacă vor fi dublate, vor exista probleme cu independența lor tot timpul. A doua problemă este legată de responsabilitate. Dacă un procuror ar avea cazuri europene, dar și naționale, va fi foarte dificil să-l facă responsabil dacă nu ar investiga cazurile la timp. Acesta este motivul pentru care am insistat foarte mult să am doar procurori cu normă întreagă. Pentru independența, responsabilitatea lor și, mai important, pentru eficiență. În acest moment suntem constrânși să stabilim numărul de procurori europeni delegați, deoarece în cadrul nostru financiar se prevede că nu putem avea decât 32 și un procuror ¼.
Kovesi a câștigat procesul la CEDO împotriva statului român
Rep.: EPPO va începe operațiunea până la sfârșitul acestui an, așa cum a fost planificat inițial?
LCK: Nu am stabilit această dată. A fost presupunerea Comisiei, care ar trebui să decidă când își va începe activitatea EPPO. Desigur, de când am ocupat această funcție am început să pregătesc totul pentru a fi gata să înceapă în noiembrie 2020, așa cum a fost planificat inițial de Comisie. Cu toate acestea, trebuie să rezolvăm două probleme: Colegiul și resursele bugetare. Dar am început să recrutăm personalul, să pregătim regulile interne și am luat toate măsurile necesare pentru a fi gata să înceapă la sfârșitul acestui an.
Rep.: Care ar fi capacitatea de procesare a EPPO – în ceea ce privește numărul de cazuri – la început și după ce ajungeți la viteza maximă?
LCK: Pentru a fi eficienți, ar trebui să începem cu viteza maximă de la prima întâlnire. Pe baza statisticilor primite de la statele membre, a consultărilor pe care le avem și a metodologiei noastre de calculare a numărului de cazuri, ne așteptăm ca în primele zile să primim în jur de trei mii de cazuri. Desigur, putem alege să abordăm doar unele dintre ele, dar acestea sunt doar cazurile trimise de statele membre, cele care sunt deja înregistrate. Dar vom primi și reclamații de la persoane fizice, rapoarte de la alte instituții europene, astfel încât numărul total va depăși, evident, trei mii de cazuri. În plus, ne așteptăm ca în fiecare an să primim două mii de cazuri noi. Deci, trebuie să fim pregătiți să începem viteza maximă din prima zi. Prioritatea mea de șef al EPPO este să începem corect și să investigăm eficient toate cazurile pe care le vom primi.
Rep.: Parchetele sunt organizate diferit în statele membre, urmează diferite modele organizatorice, unele dintre ele fiind mai centralizate și ierarhizate. Acest lucru ar putea împiedica eficacitatea EPPO în unele țări?
LCK: În opinia mea, EPPO este modelul european. Este o instituție nou creată pentru a spori protecția intereselor financiare europene, iar cea mai importantă prevedere este independența acesteia. EPPO va fi independent de guvernele naționale, de Comisie, de alte instituții, organisme și agenții europene. Acest lucru este foarte important, deoarece toți procurorii delegați care vor face parte din EPPO vor fi, de asemenea, independenți, deci specificitățile naționale nu pot influența activitatea lor. Și acesta este standardul care ar trebui să fie urmat acum de toate parchetele din Europa. Importanța independenței procurorilor este susținută și de decizia sus-menționată a CEDO. Fără aceasta, independența sistemului judiciar ca atare sau în special a judecătorilor nu ar putea fi compromisă. Și fără independență, nu putem vorbi despre eficiență în combaterea fraudei financiare și corupției. Nu este vorba doar despre procurori, desigur. Fără această independență, nu putem vorbi despre statul de drept, despre un proces echitabil pentru toate părțile, despre egalitatea în fața legii. Aceasta face independența o regulă crucială pentru funcționarea EPPO. Și acesta ar trebui să fie un model urmat de toate parchetele naționale.
Rep.: Sunteți sigur că existența PPEP ar putea susține independența procurorilor publici în statele membre în cazurile în care aceștia sunt supuși presiunii politice?
LCK: Da. Procurorii europeni delegați vor lucra sub conducerea EPPO, astfel încât vor fi independenți. De asemenea, structura EPPO în sine va fi foarte importantă. Vom avea camera permanentă formată din trei procurori europeni din state membre diferite și vor supraveghea investigațiile în statele membre individuale. De exemplu, procurorii europeni din Bulgaria, Franța și Germania vor cerceta cazuri din România. Acest lucru va face foarte dificil pentru oricine din țara respectivă să intervină în deciziile sale și numai această cameră permanentă va avea autoritatea de a supraveghea activitatea procurorilor delegați din țara respectivă.
- ”Nu doresc să investighez cazuri mici, rolul nostru este axat în special pe fraudele transfrontaliere, pentru a rezolva cazurile pe care birourile naționale nu le pot rezolva din cauza limitărilor inerente ale sistemelor naționale”
Rep.: Nu toate statele membre ale UE s-au alăturat cooperării consolidate care formează EPPO. Ce argument principal ați oferi guvernelor care sunt încă împotriva aderării la EPPO? Alternativ, ar trebui ca participarea la EPPO să fie o condiție prealabilă pentru un acces mai ușor la fondurile UE?
LCK: Alăturarea la EPPO este o decizie politică. Sunt procuror, așa că voi vorbi ca procuror. În conformitate cu legislația existentă, ar trebui să fim în contact și să discutăm cu statele membre care nu s-au alăturat EPPO. O vom începe după ce vom termina consultările cu statele membre participante. Desigur, pentru noi, ar fi mai bine să avem colegi din toate statele membre UE. Cred că munca noastră și rezultatele noastre ar putea fi un argument bun pentru alții, dacă sunt într-adevăr interesați de investigarea eficientă a fraudei financiare, a crimelor financiare transfrontaliere. Nu doresc să investighez cazuri mici, rolul nostru este axat în special pe fraudele transfrontaliere, pentru a rezolva cazurile pe care birourile naționale nu le pot rezolva din cauza limitărilor inerente ale sistemelor naționale. De exemplu, în acest moment este foarte dificil pentru un procuror să administreze probele pe teritoriul altui stat membru. Dar am putea face asta prin EPPO. Așadar, una dintre valorile EPPO este capacitatea de a obține informații agregate la nivel european, de a efectua investigații fără limitarea frontierelor naționale. EPPO va generaliza, de asemenea, utilizarea celor mai eficiente tactici de investigare. Toate aceste argumente ar putea fi motive temeinice pentru aderarea la cooperarea EPPO, dar în cele din urmă, este o decizie politică. În ceea ce privește mecanismele care ar putea ajuta la convingerea statelor membre care nu participă, această întrebare depășește jurisdicția mea. În calitate de procuror, nu pot face comentarii decât asupra aspectelor tehnice.
- ”Voi face public dacă cineva îmi va cere să nu-mi fac treaba sau va încerca să mă influențeze. Nu voi lua instrucțiuni de la nimeni”
Rep.: Unele cazuri legate de frauda financiară sau utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene ar putea fi foarte sensibile din punct de vedere politic, implicând persoane bine conectate politic. Investigarea cazurilor poate să nu vă crească popularitatea în anumite cercuri. Sunteți pregătită să faceți față situațiilor în care un anumit guvern ar putea încerca să limiteze activitatea EPPO?
LCK: Vorbind în glumă, experiența mea anterioară a fost o pregătire bună pentru acest rol. Presiunea asupra procurorului din România care combate corupția a fost foarte mare. Campaniile de intimidare și hărțuire au fost intense. Desigur, rolul EPPO va fi acela de a cerceta cazuri complexe, în special transfrontaliere. Există posibilitatea ca aceștia să fie implicați în „poziții importante” sau persoane bogate și influente. Dar aici revenim la problema independenței – aceasta este garanția că ne vom face treaba. O altă garanție va fi bugetul EPPO. Dacă nu trebuie să ne limităm activitățile din cauza resurselor insuficiente, vom face o treabă bună. Sper că toți procurorii delegați vor fi independenți, profesioniști și curajoși, cu o integritate ridicată. Dacă vom fi cuplate cu suficiente instrumente legislative pentru a ne face treaba, vom avea toți factorii pentru un EPPO care funcționează bine. Personal, nu îmi fac griji de presiuni, mă descurc foarte bine cu asta. Când am fost numit în funcția de șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, am spus că, dacă cineva va încerca să mă influențeze, încearcă să-mi ceară să nu-mi fac treaba sau să încerce să-mi spună cum să investighez cazul, l-aș face public. Voi face la fel în această poziție. În calitate de procuror șef european, nu voi lua instrucțiuni de la nimeni și nu voi respecta independența colegilor mei din EPPO.
Rep.: Ce s-ar întâmpla dacă statele membre ar adopta modificări care ar limita independența procurorilor delegați? Aveți vreun instrument pentru a vă apăra instituția?
LCK: Încă de la început, este crucial să avem doar procurori delegați cu normă întreagă. Cred că nu putem lucra cu procurorii cu două căi, care ar lua instrucțiuni de la șefii lor naționali și din camera permanentă. În al doilea rând, sistemul de camere permanente asigură stoparea oricărei influențe la acest nivel. Am o oarecare experiență cu încercările de a influența activitatea procurorilor. Vom fi în contact permanent cu procurorii delegați, îi vom sprijini, îi vom ajuta, îi vom apăra în public, dacă este necesar, pentru că sunt sigură că munca lor poate provoca uneori o campanie de intimidare sau hărțuire. Vom lucra în echipă.
