Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă a fost adoptată fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, ca simplă reacţie de „abrogare” a unor prevederi legale pretins a crea „sentimente” negative, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care a admis sesizările Înaltei Curţi şi a Avocatului Poporului pe legea care tăia pensiile speciale.
„Legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum şi funcţii de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a ‘pensiilor speciale’, fără a se respecta, în consecinţă, exigenţele impuse atât din punctul de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât şi al fondului reglementărilor”, se arată în motivarea citată de Agerpres.
Judecătorii constituţionali mai spun că în procedura de adoptare s-au încălcat ordinea constituţională de sesizare a camerelor Parlamentului şi regulile aplicabile dezbaterilor parlamentare pentru parte din domeniile de reglementare.
„De asemenea, legea a fost adoptată cu încălcarea exigenţelor de calitate a reglementării, respectiv fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, ca simplă reacţie de ‘abrogare’ a unor prevederi legale pretins a crea ‘sentimente’ negative şi cheltuieli bugetare semnificative. Tot astfel, legea a fost adoptată cu încălcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale şi în pofida avizelor negative (Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Superior al Magistraturii), respectiv a punctului de vedere al Guvernului, în care s-au semnalat jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în această materie şi caracterul obligatoriu al acesteia”, arată judecătorii CCR.
În ceea ce privește statutul magistraților, CCR spune că legea „nesocoteşte atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate, prin care Curtea Constituţională a statuat, în mod consecvent, că abrogarea reglementărilor referitoare la pensia de serviciu a magistraţilor (judecători, procurori, magistraţi-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, judecători ai Curţii Constituţionale) încalcă dispoziţiile constituţionale care consacră independenţa justiţiei”.
„Acest principiu constituţional trebuie să fie respectat de orice reglementare referitoare la salarizarea şi, respectiv, reglementarea pensiilor în materie. Nivelul adecvat al remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraţilor reprezintă o compensaţie parţială a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European) şi a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale. Acestor incompatibilităţi li se adaugă interdicţiile prevăzute de Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”, arată Curtea.
Pe de altă parte, stabilirea nivelului pensiei ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia, se mai arată în motivare
În ceea ce priveşte efectul juridic al deciziei de constatare a neconstituţionalităţii legii în ansamblul său, Curtea reţine că acesta este circumscris articolului 147 alineatul (2) şi (4) din Legea fundamentală şi jurisprudenţei Curţii în materie, astfel că „Parlamentului îi revine obligaţia de a constata încetarea de drept a procesului legislativ, iar, în ipoteza iniţierii unui nou demers legislativ, de a se conforma celor statuate prin decizia Curţii”.”
CCR a admis luna trecută sesizările Înaltei Curți de Casație și Jutiție și a Avocatului Poporului împotriva legii prin care erau abrogate toate pensiile speciale cu exceția celor din Armată și Ministerul de Interne.
Camera Deputaţilor a adoptat pe 28 ianuarie proiectul de lege privind abrogarea pensiilor speciale, inclusiv pensiile magistraților
Dezbaterea proiectului a avut loc pe fondul nemulțumirilor magistraților și grefierilor față de prevederile acestuia, astfel că multe instanțe și parchete din țară și-au suspendat la acea vreme activitatea.
După decizia CCR, premierul Ludovic Orban a spus că CCR „conține oameni care nici măcar nu ar trebui și nu ar avea dreptul să judece astfel de sesizări, pentru că ei înșiși sunt beneficiari de pensii speciale și se află într-un vădit conflict de interese”.
