Un studiu realizat de cercetători de la Institutul Karolinska şi Spitalul Universitar Karolinska din Suedia arată că multe persoane asimptomatice sau care prezintă simptome uşoare de COVID-19 beneficiază de o aşa-zisă imunitate mediată de celulele T în faţa coronavirus, chiar dacă testele lor de anticorpi au furnizat rezultate negative, informează site-ul prestigiosului institut suedez de cercetări medicale.
Potrivit cercetătorilor, acest fapt înseamnă că imunitatea publică (imunitatea colectivă, n.r.) este probabil mai mare în realitate decât cea sugerată de testele pentru anticorpi. Articolul cercetătorilor suedezi este disponibil spre consultare în regim de gratuitate pe platforma online bioRxiv şi a fost propus spre publicare unei reviste ştiinţifice.
„Celulele T sunt un tip de celule sangvine albe (limfocite, n.r.) care sunt specializate în recunoaşterea acelor celule infectate de un virus şi care reprezintă o parte esenţială a sistemului imunitar”, a explicat Marcus Bugget, profesor asistent la Centrul pentru medicină infecţioasă din cadrul Institutului Karolinska şi, totodată, unul dintre autorii principali ai acestui studiu.
„Analize avansate ne-au permis să cartografiem acum în detaliu reacţia celulelor T în timpul şi după infectarea cu COVID-19. Rezultatele noastre indică faptul că de aproape două ori mai mulţi oameni au dezvoltat imunitate prin intermediul celulelor T în comparaţie cu aceia în organismele cărora putem să detectăm anticorpi”, a adăugat cercetătorul suedez.
Chinezii au deja două vaccinuri anti-Covid
În acest studiu, cercetătorii au realizat analize imunologice pe eşantioane prelevate de la peste 200 de persoane, dintre care multe erau asimptomatice sau prezentau doar simptome uşoare de COVID-19. Studiul a inclus pacienţi internaţi la Spitalul Universitar Karolinska, dar şi alţi pacienţi şi membrii asimptomatici din familiile acestora, care au revenit la Stockholm după o vacanţă petrecută în Munţii Alpi în luna martie. Donatori sănătoşi care au donat sânge în 2019 şi în 2020 au alcătuit grupul de control şi au fost incluşi la rândul lor în acest studiu.
Imunitatea prin celule T la indivizii asimptomatici
Consultanta Soo Aleman şi colegii ei de la clinica de boli infecţioase din cadrul Spitalului Universitar Karolinska i-au monitorizat şi i-au testat pe pacienţii şi pe membrii familiilor lor de la începutul perioadei în care a apărut această maladie.
„O observaţie interesantă este aceea că nu doar indivizii care aveau o infectare verificată cu COVID-19 au demonstrat imunitate prin celule T, ci şi mulţi membri asimptomatici din familiile lor şi care au fost expuşi la noul virus. Mai mult de atât, aproximativ 30% dintre donatorii care au donat sânge în mai 2020 aveau celule T specifice infectării cu COVID-19, un procent care este mult mai mare decât au arătat testele precedente realizate pentru detectarea anticorpilor”, a precizat aceeaşi cercetătoare.
Reacţia celulelor T este conformă cu măsurătorile realizate după inocularea cu vaccinuri aprobate pentru alte virusuri. Pacienţii cu simptome severe de COVID-19 dezvoltă adeseori o puternică reacţie în rândul celulelor T şi o reacţie a anticorpilor. În cazul celor cu simptome uşoare nu a fost întotdeauna posibil să fie detectată reacţia stimulată de anticorpi, dar, în pofida acestui aspect, mulţi dintre ei au demonstrat o reacţie bazată pe celule T.
O veste foarte bună din perspectiva sănătăţii publice
„Rezultatele noastre arată că imunitatea publică la COVID-19 este probabil considerabil mai mare decât au sugerat testele pentru anticorpi”, a declarat profesorul Hans-Gustaf Ljunggren de la Centrul pentru Medicină Infecţioasă din cadrul Institutului Karolinska şi coautor al studiului. „Dacă aşa stau lucrurile, atunci aceasta este, bineînţeles, o veste foarte bună din perspectiva sănătăţii publice”, a adăugat el.
Analizele pe celule T sunt mai complicate şi mai greu de realizat decât testele de anticorpi şi, din acest motiv, ele sunt efectuate doar în laboratoare specializate, precum cel aflat la Centrul pentru Medicină Infecţioasă din cadrul Institutului Karolinska.
„Studii mai mari şi mai îndelungate trebuie de acum să fie realizate atât pe celule T, cât şi pe anticorpi, pentru a înţelege cât de lungă va fi imunitatea şi cum sunt legate între ele aceste componente diferite ale imunităţii la COVID-19”, a explicat Marcus Buggert.
Studiul a fost finanţat de Knut and Alice Wallenberg Foundation, Nordstjernan AB, Consiliul de Cercetare al Suediei, Institutul Karolinska, Societatea Suedeză pentru Cercetări Medicale, Jeansson Foundations, Ake Wiberg Foundation, Societatea Suedeză de Medicină, Societatea Suedeză Oncologică, Swedish Childhood Cancer Foundation, Magnus Bergvall Foundation, Hedlung Foundation, Lars Hierta Foundation, fundaţia Medicii Suedezi împotriva SIDA, Jonas Soderquist Foundation, Clas Groschinsky Memorial Foundation şi Wellcome Trust.
Autorii studiului nu se află în situaţia unor conflicte de interese şi nu au înregistrate pe numele lor patente care să fie asociate cu rezultatele acestei cercetări.
