Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a informat că motivarea soluţiei date de judecătorul Simina Tănăsescu în cadrul şedinţei de deliberări asupra sesizării privind numirea fostului deputat PSD Florin Iordache la şefia Consiliului Legislativ a fost diferită faţă de „opinia concurentă” redactată de aceasta, ceea ce este „contrar legii”.
„În conformitate cu minuta Deciziei 847/2020, soluţia de respingere ca neîntemeiată a sesizării de neconstituţionalitate a fost pronunţată cu unanimitate de voturi şi cu opinia concurentă a judecătorului Tănăsescu. În cadrul şedinţei de deliberări, doamna judecător s-a pronunţat pentru respingerea sesizării de neconstituţionalitate ca inadmisibilă motivat de faptul că hotărârile Parlamentului cu caracter individual nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate potrivit art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea 47/1992”, potrivit unei precizări a preşedintelui CCR, publicată la finalul motivării deciziei de respingere a sesizării formulate de PNL privind numirea lui Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ.
Potrivit lui Dorneanu, opinia redactată nu concordă cu susţinerile prezentate în cadrul şedinţei de deliberări de Simina Tănăsescu exclusiv pe soluţia de inadmisibilitate şi „cuprinde în mod paradoxal argumente în favoarea soluţiei contrare adoptate cu unanimitate de voturi, ceea ce transformă opinia autointitulată concurentă într-o veritabilă opinie separată”.
Vezi și Scad sumele cheltuite pentru Crăciun
„În mod cert, autoarea opiniei concurente nu a votat în sensul admiterii sesizării de neconstituţionalitate motivat de neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea 73/1993 pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Consiliului Legislativ”, a explicat preşedintele CCR.
Potrivit art. 59 alin. (3) din Legea nr.47/1992, „Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia”.
Ca urmare, a adăugat Valer Dorneanu, de principiu, judecătorul constituţional în cuprinsul opiniei concurente prezintă şi dezvoltă argumentele sale invocate în cursul şedinţei de deliberări în sensul soluţiei votate, fără a-şi deforma/distorsiona votul exprimat şi argumentele care au stat la baza acestuia.
„Nuanţarea votului exprimat în şedinţa de deliberări a Curţii Constituţionale prin argumentele cuprinse într-o opinie concurentă este inadmisibilă, întrucât prin intermediul unei asemenea opinii judecătorului constituţional nu îi este permis nici să se răzgândească în privinţa soluţiei votate şi nici să prezinte argumente total străine în raport cu cele susţinute în şedinţa de deliberări, când a fost pronunţată decizia. Or, opinia ‘concurentă’ redactată neglijează tocmai aceste aspecte, consemnând soluţii şi argumente diferite faţă de cele prezentate la şedinţa de deliberări de doamna judecător, ceea ce este contrar art. 59 alin. (3) din Legea 47/1992 şi art. 426 alin. (2) din Codul de procedură civilă, coroborat cu art.14 din Legea 47/1992”, a indicat preşedintele CCR.
Ce crede Dorneanu și restul Curții despre numirea lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ
Evaluarea bunei reputaţii morale şi profesionale privind numirea fostului deputat PSD Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ revine în mod exclusiv Parlamentului, iar Curtea Constituţională nu se poate erija în controlorul deciziei Legislativului, a explicat CCR în motivarea deciziei din 18 noiembrie de respingere a sesizărilor PNL şi USR în acest caz.
Potrivit judecătorilor constituţionali, numirea unei persoane la şefia Consiliului Legislativ se face în baza unor condiţii subiective, printre care şi buna reputaţie, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului.
„Curtea constată că Legea nr. 73/1993 reglementează atât condiţii obiective, cât şi subiective pentru numirea în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ. Condiţia bunei reputaţii profesionale face parte dintre cele subiective, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale. În acest caz, Curtea nu se poate erija în controlorul deciziei Parlamentului, care, în situaţia dată, a considerat că această condiţie este îndeplinită. Consacrarea caracterului dihotomic al condiţiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, şi anume condiţii obiective şi condiţii subiective, are drept consecinţă doar admisibilitatea unui control efectuat de instanţa constituţională exclusiv în ceea ce priveşte condiţiile obiective. Curtea Constituţională nu poate analiza şi cenzura opţiunea Camerei Deputaţilor prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a numi o persoană într-o funcţie publică”, a precizat CCR.
Numirea lui Iordache la şefia Consiliului Legislativ s-a făcut în urma unui vot în Parlament şi a implicat o apreciere subiectivă din partea fiecărui senator şi deputat, întemeiată pe informaţiile care au fost evaluate în mod personal de către aceştia, a completat CCR.
„Decizia de numire în funcţia de demnitate publică aparţine în exclusivitate titularilor prevăzuţi de Constituţie şi implică o apreciere subiectivă, întemeiată pe informaţiile care sunt evaluate în mod personal, de către fiecare deputat sau senator, prin acordarea votului în cadrul deciziei colective a fiecărei Camere a Parlamentului, respectiv de către preşedintele României, care manifestă o opţiune personală, în cadrul unei decizii individuale. Odată adoptate aceste decizii, opţiunea fiecărui for decident este asumată în plan instituţional şi politic, răspunderea pentru alegerea realizată fiind circumscrisă acestui cadru. (…) Prin urmare, Curtea nu are competenţa să verifice îndeplinirea condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie profesională, această competenţă exclusivă şi discreţionară revenind Parlamentului. Aceleaşi consideraţii sunt valabile şi în privinţa condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie morală”, a motivat CCR.
În sesizarea trimisă la CCR de PNL se arăta că hotărârea Parlamentului încalcă principiul legalităţii, prevăzut de Constituţie.
Liberalii explicau că, potrivit Legii 73/1993, preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul Comisiilor juridice reunite. Ei menţionau că pentru numirea lui Florin Iordache s-au înregistrat 185 de voturi, în timp ce legea prevede 234.
Totodată, potrivit PNL, hotărârea Parlamentului este neconstituţională deoarece Florin Iordache nu îndeplineşte condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală prevăzută de Legea 73/1993, în condiţiile în care a promovat, în calitate de ministru al Justiţiei în Guvernul Grindeanu, OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea. „Conduita publică, din anul 2017, a domnului Florin Iordache a generat revoltă publică incompatibilă cu dispoziţia legală care solicită candidatului la funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ o bună reputaţie morală”, se preciza în sesizarea de neconstituţionalitate.
Liberalii au invocat în sesizare şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie în raport cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea 73/1993, deoarece la dosarul de candidatură nu a fost depus un document care să ateste că Florin Iordache a renunţat la calitatea de membru al PSD.
