Peste 70 de kilograme de mâncare aruncă anual fiecare român, iar cei trecuți de 40 de ani sunt mai chibzuiți.
Conform studiilor oficiale, 85% dintre români obișnuiesc să cumpere alimente de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic.
De curând a fost promulgată legea pentru stoparea risipei alimentare, potrivit căreia consumatorii vor avea acces la prețuri reduse pentru alimente înainte de expirarea lor, iar procedura de donații de alimente către ONG-uri va fi simplificată mult.
Potrivit Federației Băncilor pentru Alimente din România, împreună cu cele nouă Bănci pentru Alimente din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați, într-o primă etapă a Colectei Naționale de Alimente, s-au strâns 200,97 tone de alimente donate, cu 171 tone mai multe față de ediția precedentă.Asta înseamnă 937 porții oferite celor care își procură cu greu hrana zilinică. Circa 1.000 de români au cumpărat și donat alimente de bază neperisabile, media fiind de aproximativ 1 kg de persoană.
Ce alimentele aruncăm cel mai frecvent
Aproape 2,5 milioane de tone de alimente sunt risipite în România, adică fiecare român aruncă anual la gunoi cam 70 de kg de mâncare. Mâncarea gătită, legumele și fructele sunt produsele care ajung cel mai des la pubelă, declară Gabriel Sescu, președintele Federației Băncilor pentru alimente, într-un interviu pentru RFI:
„În România nu ar trebui să existe această risipă, pentru că noi venim din comunism, din experiența în care nu se găsea mâncare. Însă, din păcate, această experiență, cel puțin pentru cei care sunt trecuți de 50 de ani, pentru părinții noștrii, determină o foamete de cumpărături. Atunci când ai bani, te duci la cumpărături și cumperi, să ai. Și atunci cumperi mai mult decât îți trebuie, mai mult decât poți să consumi în mod normal. Iar când discutăm despre risipa din familie, din gospodărie, ea începe cu achiziționarea de cantități mai mari decât cele pe care cineva reușește să le consume în timp util cu familia lui. Și atunci recomandarea este să nu mergem la cumpărături flămânzi, să mergem cu o listă și să nu ne abatem de la listă. Pentru că, așa cum am spus mai devreme, produse în ziua de astăzi există. Important este să ai resursa cu care să cumperi acele produse. Mai degrabă mergi de trei ori pe săptămână până la magazinul din proximitatea ta și să iei produsele de care ai nevoie și iei mai puțin, știind foarte clar că peste două zile te poți întoarce să iei o pâine proaspătă, legume, fructe și așa mai departe. În primul rând, legume și fructe care se deteriorează mai ușor. Vara, mai repede, să spunem iarna, poate un pic mai greu, pe de o parte, pe de altă parte, hrana gătită. Din reflex, multe persoane gătesc mult mai mult decât consumă ei în casă. O altă problemă este da, a cantităților. Gătim atât cât știm că putem să consumăm. Gaz este, nu mai este ca altădată, să te trezești la 4 dimineața ca să ai gaz, să gătești. Resursele sunt în general limitate și trebuie să fii atent ca ceea ce achiziționezi să fie și consumat, pentru că altfel, fără să vrei, pur și simplu arunci bani la gunoi„, spune Gabriel Sescu.
Bărbații au tendința să arunce mai multe legume decât femeile: 42% față de 33%. Persoanele între 25 și 34 de ani sunt mai înclinate să cumpere în exces și să gătească mai mult decât pot consuma.
Generația Z este lideră la risipă alimentară
Tot potrivit datelor studiului, reprezentanții Generației Z – adică cei cu vârste între 18 și 24 de ani, sunt cei mai predispuși să risipească mâncarea. Peste o treime dintre aceștia recunosc că pierd până la 100 lei într-o săptămână din cauza alimentelor pe care le aruncă fără să le consume.
Ca motive, acești tineri menționează că le lipsesc informațiile cu privire la măsurile anti-risipă. Cel mai adesea aceștia aruncă la gunoi produsele lactate: 43% vs. 16% din totalul eșantionului, și produsele din carne: 23%, față de 10% în total. În fine, tot Generația Z este mai puțin deschisă la adoptarea măsurilor de reducere a risipei alimentare, cum ar fi cumpărarea de produse pentru perioade scurte de timp.
