Senatul a adoptat luni, în calitate de for decizional, legea de aprobare a ordonanței de urgență de desființare a Institutului Revoluției, înființat în 2004 de Ion Iliescu. Ordonanța a fost dată la finalul lui 2019 de Guvernul Orban, dar a fost respinsă de Parlament în legislatura trecută, unde PSD controla majoritatea. Președintele Klaus Iohannis a trimis însă actul normativ la reexaminare, iar noua majoritate PNL – USR PLUS – UDMR a votat pentru desființare.
Comisia juridică a Senatului a adoptat încă de miercurea trecută un raport de admitere pe proiectul iniţiat de către Guvern care vizează desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române.
Senatoarea PNL, Alina Gorghiu, a afirmat atunci că institutul a primi ani buni mulţi bani de la bugetul de stat pentru ca şefii instituţiei „să ţină umbră deasă pe evenimentele din 1989” şi a îndemnat colegii să voteze la plen propunerea legislativă, forul legislativ fiind decizional.
În octombrie 2020, președintele Iohannis ceruse reexaminarea legii de respingere a ordonanței, adoptată de PSD.
Vezi și De Montfort University: “Cele mai populare domenii alese de români sunt: business, drept, artă-design și științe sociale”
„Soluţia adoptată de Parlament în sensul respingerii ordonanţei de desfiinţare a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 trebuie reanalizată, în condiţiile în care acest institut şi-a dovedit de-a lungul timpului ineficienţa. În acest sens, apreciem că soluţia legislativă de aprobare prin lege a OUG nr. 91/2019 ar fi în total acord cu prerogativele de control parlamentar conferite de legiuitorul constituant Parlamentului, ceea ce implică maximă responsabilitate în analiza activităţii unor asemenea instituţii. Din această perspectivă, decizia de a remedia cheltuirea ineficientă de fonduri publice prin desfiinţarea instituţiilor care nu servesc scopului pentru care acestea au fost create reprezintă nu numai o atitudine consonantă cu rolul conferit Parlamentului prin Legea fundamentală – aceea de organ reprezentativ suprem al poporului român – ci şi o probă de ataşament al parlamentarilor, în exercitarea mandatului, faţă de interesele cetăţenilor, precum şi o dovadă de autentică moralitate”, arată motivarea şefului statului pentru retrimiterea actului normativ în Parlament.
Anterior, pe 24 septembrie 2020, Curtea Constituţională respinsese ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, obiecţia Guvernului pe Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Vezi și UPDATE: Acuzați de crime în timpul Revoluției din 89, Iliescu și Voican Voiculescu pot rămâne și fără Institutului Revoluției Române
Conducerea Institutului Revoluției este asigurată de un „Colegiu Național” alcătuit din personalități reprezentative ale revoluției române. Numirea membrilor Colegiului Național se face de către președintele României. Cum în momentul înființării IRRD președintele României era Ion Iliescu acesta a numit, prin Decretul 1151 din 14 decembrie 2004 toți membrii Colegiului Național, format din 25 de persoane, și anume:
Petrică Balint, Sergiu Chiriacescu, Emilian Vasile Cutean, Iosif Dan, Emil Dumitrescu, Lorin Fortuna, Cazimir Ionescu, Claudiu Iordache, Eugenia Iorga, Mihai Ispas, Dumitru Mazilu, Alexandru Mironov, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Pastor, Romeo Raicu, Petre Roman, Adrian Sanda, Ioan Savu, Răzvan Theodorescu, Dan Toader, Doru Țigău, Viorel Vișan, Valentin Voicilă, Emil Vlădesan, Gelu Voican Voiculescu.
Legea nu prevede vreun termen pentru mandatul Colegiului Național, aceștia fiind numiți pe viață.