30 de miliarde de euro de la Bruxelles pentru spitale, școli, autostrăzi, păduri și consolidarea clădirilor. Președintele Klaus Iohannis a avut miercuri după-amiază o ședință cu premierul, cu responsabili din guvern și cu președintele Camerei Deputaților, pe tema Planului național de redresare și reziliență. La finalul ședinței, șeful statului a menționat sumele pe care România țintește să le obțină de la Bruxelles pentru câteva direcții mari de dezvoltare. „Cele circa 30 de miliarde de euro de care vom beneficia prin acest plan reprezintă o șansă majoră pentru dezvoltarea României, o oportunitate care va permite economiei, dar și societății românești o rezistență sporită în cazul unor viitoare crize”, a anunțat Klaus Iohannis.
„Am convenit astăzi, în cadrul ședinței cu liderii coaliției de guvernământ, cu prim-ministrul și cu ministrul Investițiilor și proiectelor europene, Planul Național de Redresare și Reziliență care urmează să fie supus aprobării Executivului și, ulterior, transmis Comisiei Europene pentru negociere”, a anunțat în această după-amiază președintele Klaus Iohannis.
„Este important să înțelegem că acest plan, prescurtat PNRR, ne oferă cel mai bun context pentru realizarea reformelor amânate atâția ani, reforme care vor îmbunătăți viața de zi cu zi a fiecărui român, prin dezvoltarea și modernizarea activității în sănătate, în economie, în educație și în administrație”, a adăugat șeful statului.
Declarația președintelui Klaus Iohannis
„Vom pune un accent major pe îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, prin dezvoltarea rețelei de spitale, crearea de centre medicale integrate în zonele rurale și urbane vulnerabile și dotarea acestora cu aparatură, cabinete cu facilități de screening, diagnostic precoce și monitorizare a pacienților cronici. Dorim să alocăm pentru acest obiectiv 3 miliarde de euro.
Vezi și Cîmpenau: 3 miliarde de lei mai mult la Educație decât anul trecut
De asemenea, Planul Național de Redresare și Reziliență ne va permite să finanțăm în continuare dezvoltarea rețelei de autostrăzi în paralel cu promovarea unui transport cât mai puțin poluant. Ne propunem să alocăm pentru acest domeniu 4,5 miliarde de euro.
PNRR este o oportunitate extraordinară și pentru sistemul de educație din România. Programul România Educată va beneficia de o finanțare substanțială, de circa 4 miliarde de euro.
Vom avea astfel școli sigure, curate, cu dotări moderne și laboratoare, dar vom investi și într-o rețea de școli verzi, eficiente energetic și adaptate provocărilor climatice.
Totodată, vom investi în dezvoltarea sistemelor de educație timpurie, dar și în pregătirea specialiștilor în meseriile viitorului prin investiții în învățământul dual. Școlile din comunitățile dezavantajate vor beneficia de noi măsuri de sprijin și servicii suplimentare, pentru că educația din România nu își mai permite să piardă niciun copil.
Digitalizarea va fi o parte importantă în Educație, iar accentul se va pune pe două componente: formarea competențelor digitale și asigurarea resurselor educaționale digitale.
Elevii, studenții și cadrele didactice trebuie să fie pregătiți și sprijiniți să acceseze aceste instrumente digitale. Ne propunem să investim în acest demers 780 de milioane de euro.
Europa se dezvoltă prin tranziție verde și digitalizare, iar România va investi substanțial, la rândul ei, în ceea ce înseamnă viitorul sustenabil.
În asigurarea tranziției verzi, vreau să menționez doar câteva exemple de proiecte pe care le vom finanța prin PNRR: 1,3 miliarde de euro alocate pentru diversificarea și multiplicarea surselor de energie regenerabilă, 1,5 miliarde de euro pentru împădurirea masivă, 4 miliarde de euro pentru combaterea secetei și irigații, respectiv 5 miliarde de euro pentru promovarea transportului durabil prin dezvoltarea infrastructurii feroviare.
Digitalizarea pe care ne-o dorim înseamnă de fapt mult mai puțină birocrație pentru cetățeni și un acces mult mai facil la serviciile publice. Vom investi astfel în servicii digitale destinate cetățeanului.
Investițiile pe care le vom face, totodată, în îmbunătățirea mediului urban vor permite locuitorilor să se bucure de aer mai curat, spații verzi și spații regenerate. În același timp, se vor aloca 2,2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor și consolidarea clădirilor la cutremur, ceea ce va însemna o îmbunătățire a condițiilor de trai. În plus, vor fi făcute investiții care vor permite accesul la apă potabilă și canalizare.
Investițiile propuse prin acest plan vor duce la crearea de noi locuri de muncă, în special pentru cei afectați de pandemie, la noi oportunități de afaceri, consolidarea antreprenoriatului și creșterea competitivității în economia noastră”.
Președintele Klaus Iohannis a făcut un apel la autoritățile publice și la partenerii economici și sociali să susțină acest efort la nivel administrativ, instituțional sau privat.
„Mandatul este unul clar – de a lua toate sumele din PNRR și de a le folosi cât mai eficient”, a subliniat premierul Florin Cîțu la finalul ședinței de guvern, cu puțin timp înainte de a merge la ședința de la Palatul Cotroceni.
Pachetul de recuperare economică al Uniunii Europene, conceput pentru a ajuta ţările membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, în valoare de 672,5 miliarde de euro, a primit ultima aprobare pe 12 februarie.
O mare parte din bani – 312,5 miliarde de euro – va fi acordată sub formă de granturi pentru investiţii şi reforme în cele 27 de state membre ale blocului comunitar.
Pentru a accesa banii, guvernele trebuie să înainteze proiectele de cheltuieli până pe 30 aprilie.
„Avem la dispoziție peste 30 – atenție – 30 de miliarde de euro, care pot fi folosiți pentru a pune la punct lucrurile la noi în țară, pentru a ieși cu bine din pandemie și din criza economică generată de pandemie. Sunt oportunități uriașe și vrem să le folosim. Vrem să folosim acești bani pe mai multe paliere și vreau să menționez doar câteva care au fost tema discuțiilor din ultimele zile”, a anunțat Klaus Iohannis ulterior, în urma unei ședințe similare cu cea de astăzi.
Sunt urmărite investiții în spitale, pentru crearea de noi locuri de muncă, investiții în sistemul educațional în general și în siguranța elevilor în special. Programele pentru mediu sunt de asemenea incluse în aceste discuții.
„Aceste teme ne preocupă și, până în aprilie, vom avea un Plan Național coerent, care va fi depus la Comisia Europeană și, imediat după ce se primesc toate aprobările necesare, vom începe implementarea – în spitale, în școli, în locuri de muncă și pentru mediu”, a anunțat președintele Klaus Iohannis pe 17 februarie.
