Securiștii lui Ceaușescu recrutau copii de 13-14 ani pentru a furniza informații despre părinți și profesori. 50 de ofiţeri de securitate care s-au ocupat de recrutarea unor copii ar putea fi cercetați penal. László Csendes, membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, relatează portalului de ştiri din Transilvania Maszol.ro despre procedura iniţiată de CNSAS.
„Este vorba despre o istorie foarte tristă. Securiştii reuşeau să abordeze copii în vârstă de 13-14 ani în aşa fel încât aceştia nici nu-şi dădeau seama cu cine stau de vorbă. Îi recrutau şi îi convingeau să furnizeze poliţiei secrete informaţii despre părinţii sau profesorii lor. Această metodă era ilegală chiar şi în acea perioadă, de aceea am predat dosarele a 50 de asemenea ofiţeri Parchetului Militar pentru a fi cercetate” – a precizat Csendes adăugând că uneori şi copiii erau intimidaţi înainte de a fi fost recrutaţi.
Membrul de etnie maghiară din CNSAS a menţionat că juriştii instituţiei au ţinut cont şi de posibilitatea depăşirii termenului de prescripţie, deoarece a trecut trei decenii de la schimbarea regimului din România. După cum a evidenţiat Csendes, au avut loc negocieri şi cu Parchetul Militar, s-a ajuns însă la concluzia că faptele comise împotriva umanităţii nu se prescriu.
Vezi și Companiile din România confirmă că au nevoie de roboţi software
Referitor la recrutarea tinerilor a mai existat o declaraţie făcută de un alt membru al CNSAS, Germina Nagâţ. Cercetătoarea a afirmat toamna trecută în cadrul unui interviu acordat pentru portalul Ziare.com că numărul elevilor de şcoală medie pe care i-a folosit Securitatea drept informatori înainte de 1989 era de cel puţin 10.000:
„Dacă luăm drept bază numărul gimnaziilor care funcţionau la vremea respectivă şi pornim de la faptul demonstrat de documente că anual erau recrutaţi în mod obligatoriu câţiva elevi pentru a deveni informatori, am putea vorbi liniştit şi de un multiplu al celor 10.000. Evident că nu mai există toate dosarele referitoare la «colaboratorii proveniţi din rândurile elevilor», aşa cum era denumită oficial această pătură” – a formulat Germina Nagâţ.
Conform relatării sale, minorii semnau nişte angajamente formale. După cum a precizat, „unii ofiţeri au recrutat dintr-o singură şcoală chiar şi 3-4 elevi”.
