Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol.
Decizia a fost luată în urma recomandării ICOMOS – Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor – care a susținut înscrierea sitului și în Patrimoniul mondial în pericol deoarece în prezent nu există nicio certitudine că nu pot fi reluate activitățile miniere în zonă.
ICOMOS a recomandat ca experții să facă o vizită în zonă, să fie făcute recomandări și controale, astfel încât „să fie întreruptă cât mai rapid autorizația pentru exploatare minieră”.
„Înscrierea în Patrimoniul mondial în pericol reprezintă o oportunitate de a alerta comunitatea internațională în privința siturilor în pericol”, a subliniat raportorul din partea ICOMOS.
Nu au existat amendamente sau comentarii din partea niciunui membru al Comitetului Patrimoniului Cultural UNESCO în legătură cu propunerile făcute de ICOMOS.
Vezi și Ministrul Culturii oprimist în privința includerii sitului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO
Ulterior, Institutul Național al Patrimoniului explică faptul că a fost recomandată venirea la Roșia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă și un program de măsuri pentru asigurarea ieșirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol:
„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial. O idee care a crescut și a rezistat în ultimele două decenii – datorită comunității științifice naționale și internaționale, instituțiilor de specialitate, comunității locale și societății civile strânse în jurul său și adusă de România în atenția UNESCO – este validată la cel mai înalt nivel, astăzi când țara noastră sărbătorește 65 de ani de la aderarea la Convenția UNESCO.
În același timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-i-se astfel atât vulnerabilitatea cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție. În acest sens, este încurajată cooperarea internațională și este recomandată invitarea la Roșia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă și un program de măsuri pentru asigurarea ieșirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol. Este astfel deschis drumul cooperării internaționale pentru salvgardarea unei resurse culturale unice în lume, prin valorificarea potenţialului său economic în relație cu dezvoltarea turismului cultural şi de mediu, care însoțesc statutul de sit al patrimoniului mondial”, notează Institutul Național al Patrimoniului.
Vezi și Barna, convins că Roșia Montană va deveni monument UNESCO
Marele pierzător, Gabriel Resources
Compania canadiană Gabriel Resources anunță, într-o informare pentru bursă, că aplicația și înscrierea peisajului minier Roșia Montană la UNESCO sunt ”în mod fundamental în contradicție cu obligațiile României în temeiul tratatelor sale de investiții în legătură cu investițiile Gabriel”. Compania susține că aceste acte, împreună cu alte măsuri luate de România, ”demonstrează în continuare decizia politică a României de a nu aproba proiectul sub nici o circumstanță.”
În iunie 2017, compania canadiană a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de 4,4 miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Procesul este în curs și ar putea fi soluționat în prima parte a anului viitor.
Casa de avocatură care reprezintă statul român în acest arbitraj a avertizat Guvernul că există un risc semnificativ ca listarea Roșia Montană la UNESCO să ducă la pierderea procesului cu Gabriel Resources. Avocații susțin că listarea la UNESCO, echivalentă cu stoparea oricărei activității de minerit la Roșia Montană, ar reprezenta o confirmare că statul român blochează dreptul companiei de a extrage aur, după ce același stat i-a acordat licența de exploatare în urmă cu mai bine de 20 de ani.
Roşia Montană și patrimoniul UNESCO
În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.
La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.
Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%. Compania canadiană a anunţat, pe data de 30 iunie 2017, că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei în urma protestelor de stradă.
Doi ani mai târziu, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale – ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă.
În prezent, au existat tensiuni în coaliția de guvernare pe acest subiect. USR PLUS a amenințat, în urmă cu câteva săptămâni, că își retrage miniștri din ședința de guvern dacă premierul Florin Cîțu va propune oficial retragerea dosarului Roșia Montană de la UNESCO, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul coaliției.
Premierul Florin Cîțu, dar și liderul PNL, Ludovic Orban, ar fi pledat în coaliție pentru retragerea dosarului Roșia Montană pe motiv că statul român riscă să piardă procesul de arbitraj cu Gabriel Resources, dar ar fi invocat și o serie de probleme de legalitate la întocmirea dosarului.
Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș.
