Ludovic Orban, fără sa-l fi susținut pe noul ministru de Finanțe în interiorul PNL, este tăios cu privire la faptul că acesta nu știe cât este salariul minim în România.
„Ar fi culmea să vă spun că mi se pare în regulă că nu știe cât este salariul minim. Știți foarte bine că eu am votat împotriva desemnării lui Vîlceanu pentru poziția de minitru al Finanțelor. Am exprimat rezerve serioase și am spus că există riscuri serioase în ceea ce-l privește. Trebuie îndeplinite anumite exigențe. Acum, domnul Vîlceanu, toate cunoștințele necesare trebuie să le învețe pe repede-nainte”, spus Ludovic Orban, după ședința cu liderii partidelor din coaliție.
Reamintim că într-o conferință de presă, noul ministru al Finanțelor, Dan Vîlceanu, a spus că salariul minim net este de „ 1.600 lei…și ceva”. El a opinat că „n-are cum să fie salariul minim de 1300 de lei”.
Știre inițială
Ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu, consideră că neimpozitarea salariului minim, chiar şi pentru anumite categorii de contribuabili, este o măsură greu de aplicat în acest moment, în care trebuie urmărit deficitul bugetar.
„Odată ce ai creat o categorie care nu plăteşte taxe, toate celelalte vor dori să fie în aceeaşi situaţie”, a spus Vîlceanu.
„E o măsură pe care mi-e greu să cred că o putem aplica în acest moment. Vorbeam de consolidare fiscală, de acoperirea cheltuielilor, dacă venim cu această măsură o să avem o mare problemă bugetară. (…) Mi-e greu să cred că odată ce deschidem cutia Pandorei, vom mai putea opri generalizarea unui asemenea proiect.
Vezi și Cîțu la depunerea candidaturii: nu voi abdica niciodată de la principiile liberale
Odată ce ai creat o categorie care nu plăteşte taxe, toate celelalte vor dori să fie în aceeaşi situaţie. Să vedem ce se va întâmpla, suntem cu ochii pe deficit, pe execuţia bugetară. În funcţia de ministru de finanţe sunt cel criticat în permanenţă, pentru că nu trebuie să fiu mână largă”, a explicat, marţi, Dan Vîlceanu, într-o conferinţă de presă.
El a răspuns astfel unei întrebări referitoare la o propunere a ministrului Economiei, Claudiu Năsui, privind neimpozitarea salariului minim. La sfârşitul lunii iulie, Năsui a arătat că neimpozitarea salariului minim ar putea fi o soluţie pentru păstrarea forţei de muncă în ţară, iar această măsură ar putea începe la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat, care ar putea fi HoReCa, conform Agerpres.
Prună (USR PLUS): Introducerea măsurii Zero Taxe pe salariul minim a fost asumată de întreaga Coaliție
Ca răspuns la declarația ministrului Finanțelor, deputatul USR PLUS Cristina Prună, președinte al Comisiei pentru industrii și servicii din Cameră, a scris pe Facebook că România este pe “rușinosul loc 1 în Europa la impozitarea muncii pe salariul minim, ca și la sărăcia în muncă”.
Îmi doresc ca noul ministru al Finanțelor Publice să ajungă să fie cât mai rapid la curent cu realitatea economică a României, ca și cu programul de guvernare al Cabinetului din care face parte. Nivelul scăzut al salariului minim net din România reprezintă o problemă pe care ar trebui nu doar să o cunoască, ci care să îl și preocupe.
România este pe rușinosul loc 1 în Europa la impozitarea muncii pe salariul minim, ca și la sărăcia în muncă. Adică oameni care muncesc 8h/zi în fiecare lună și la final nu își pot plăti facturile. Introducerea Zero Taxe pe salariul minim va răspunde nu unui «moft» al USR PLUS, ci unei realități dureroase, care nu mai trebuie să fie perpetuată.
În condițiile în care deficitul de forță de muncă este din ce în ce mai puternic în toată Uniunea Europeană, iar la nivel național multe state caută soluții prin care să atragă lucrători, România nu își mai permite să fie o țară care să exporte resursă umană. Din acest motiv, introducerea de anul viitor a măsurii Zero Taxe pe salariul minim într-un domeniu, care urmează să fie stabilit, a fost asumată nu doar de USR PLUS, dar și de întreaga Coaliție de guvernare.
Da, cu ce are dreptate domnul ministru, este că ne dorim într-adevăr ca măsura să fie extinsă ulterior la nivelul întregii economii. Taxarea aberantă a salariului minim trebuie să dispară”, arată mesajul Cristinei Prună, vicepreședintelui Camerei Deputaților.
Ministrul Finanţelor s-a referit şi la o posibilă raportare a salariului minim la coşul minim de consum şi a explicat că acesta este o discuţie complicată în condiţiile în care preţurile se modifică constant prin urmare şi valoarea coşului minim se modifică, ceea ce ar însemna impredictibilitate.
În ceea ce priveşte o eventuală majorare a pensiilor, şeful de la Finanţe a precizat că autorităţile vor analiza dacă se pot angaja la un astfel de demers.
„Vom analiza dacă putem să ne angajăm la o creştere de pensii. Legea cu majorarea pensiilor cu 40% nu se putea aplica. Nu am votat Legea pensiilor. Am făcut acea contestaţie la Curtea Constituţională şi am câştigat-o”, a mai spus Dan Vîlceanu.
