La reuniunea de la Geneva, Statele Unite ale Americii au propus Rusiei măsuri de îmbunătăţire a stabilităţii strategice, fiind abordată inclusiv tema sistemelor balistice, în timp ce delegaţia rusă a insistat să primească garanţii juridice din partea NATO.
Tratativele de securitate din Elveția au durat aproape opt ore. „Au fost discuţii sincere şi directe„, a declarat subsecretarul de Stat Wendy Sherman, care a condus delegaţia americană.
„Am prezentat o serie de idei prin care ambele ţări pot acţiona în sensul intereselor de securitate şi pentru îmbunătăţirea stabilităţii strategice. Statele Unite au propus o nouă întâlnire, pentru a discuta mai detaliat aceste teme bilaterale„, a precizat Sherman, conform cotidianului „Le Figaro”. Printre propuneri figurează stabilirea de limite reciproce în privinţa instalării sistemelor balistice în Europa.
Tot Wendy Sherman a subliniat că Rusia „nu poate dicta termenii politicilor externe ale altor ţări” şi nici modul în care se extinde Alianţa Nord-Atlantică. „Un atac asupra Ucrainei ar genera costuri şi consecinţe semnificative„, a avertizat oficialul american, subliniind că delegaţia Moscovei nu a oferit niciun răspuns la solicitarea de a reduce presiunile militare asupra Ucrainei. Întrebată dacă oficialii ruşi au oferit asigurări că Ucraina nu va fi atacată, Wendy Sherman a precizat: „Nu cred că ştim răspunsul la această întrebare„.
Adjunctul ministrului rus de Externe şi şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Geneva, Serghei Riabkov, a insistat pentru primirea de garanţii de securitate din partea NATO şi a dat asigurări că Rusia nu va ataca Ucraina. „Le-am explicat colegilor noştri americani că nu avem nicio intenţie de a ataca Ucraina. Nu există niciun motiv de escaladare a crizei din acest punct de vedere„, a declarat Serghei Riabkov, conform agenţiei „Sputnik”.
„Le-am prezentat oficialilor americani în cel mai detaliat mod posibil logica şi substanţa propunerilor noastre, le-am explicat de ce obţinerea garanţiilor juridice că NATO nu se va extinde este un imperativ absolut, le-am explicat de ce trebuie neapărat să primim garanţii juridice privind neinstalarea de sisteme militare de atac la frontierele Rusiei; de asemenea, am explicat de ce punem problema ca NATO să abandoneze sistemele militare montate în ţările care au devenit membre NATO după anul 1997”, a adăugat Riabkov. Amintim, administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din alte ţări, precum Iranul sau Coreea de Nord.
