Ploieșteanul Florin Ciupitu a lăsat în urmă cariera de matematician și a ajuns unul dintre cei mai performanți antrenori ai handbalului românesc.
Născut pe data de 22 ianuarie 1987, Florin Ciupitu este în prezent coordonatorul Centrului de Copii și juniori CS Rapid București, antrenor secund al echipei de senioare CS Rapid București, echipă ce se află pe primu loc și domină campionatul în Liga Florilor. De asemenea, Florin Ciupitu este antrenorul Echipei Naționale de handbal pe plajă a României, pentru junioare.
Acesta a descoperit pasiunea pentru sport încă din clasa a II-a, jucând fotbal în curtea școlii, însă părinții nu au îmbrățișat această idee pentru fiul lor, deoarece ei își doreau să facă performanță la școală.
Florin Ciupitu mărturisește că tatăl său îl condiționa să meargă la antrenamentele de fotbal în schimbul lecțiilor extrașcolare, în special la matematică.
Astfel, adolescentul Florin Ciupitu, încă din fragedă pruncie s-a dezvoltat pe doua planuri: pe cel sportiv, cu mare pasiune și pe cel educațional, excelând la matematică, cu rezultate notabile la olimpiadele naționale.
Reporter: – Pasionat de matematică și practicând fotbalul cum ați ajuns la performanță, în handbal?
“- Fotbalul l-am practicat până în clasa a X-a, când l-am întâlnit pe domnul profesor Nimu Nicolae care m-a convins să renunț la fotbal în favoarea handbalului.”
Reporter: – Care au fost pașii inițierii în handbal?
“- Am început handbalul într-o echipă de fete și nu într-o echipă de băieți. Evident, că în momentul în care am progresat și nu mi-am mai găsit locul în echipa de fete, domnul profesor m-a redirecționat către echipa de juniori – handbal masculin Uztel Ploiești și astfel handbalul de performanță l-am început la vârsta de 15 ani, sub tutela regretatului antrenor emerit Constantin Muscalu.
În cei 3 ani petrecuți la juniori, progresul a fost atât de remarcabil, încât după terminarea junioratului, echipa CSM Medgidia m-a transferat, fiind una dintre cele mai bune echipe din handbalul masculin românesc.
Antrenorul echipei de handbal, din Medgidia, Ion Crăciun este de altfel și mentorul meu, însușindu-mi ”microbul” pentru handbal, deoarece, făcând pasul către handbalul profesionist, am văzut cât de importantă este o gândire analitică în acest sport.
Din păcate, în urma unor accidentări repetate la genunchi, a trebuit să renunț, după 3 ani de zile, la cariera de jucător profesionist și să mă axez, în continuare, pe continuarea studiilor.”
Reporter: – Ați renunțat, dar cum a renăscut pasiunea?
“- Mi-a fost foarte greu să accept despărțirea de terenul de handbal. Între timp m-am angajat ca agent bancar și îmi amintesc cum trecând pe lângă sala de sport, fostul antrenor de la juniori, Constantin Muscalu m-a rugat ca în limita timpului disponibil, dacă aș putea participa la antrenamentele sale, cu juniorii, ca model pentru micii sportivi.
Eu nu am acceptat, pentru că hotărârea o luasem, vis a vis de cariera mea, dar din respect pentru domnul profesor l-am ajutat pe linie pedagogică, chiar dacă nu aveam experiență.
Astfel mi-am început fără să relizez la acel moment, cariera de antrenor. “
Reporter: – Ce v-a determinat să credeți că sunteți ”omul potrivit la locul potrivit?”
“- La scurtă vreme, în ultimele momente ale vieții sale, domnul profesor, Constantin Muscalu a avut o discuție serioasă cu mine, prin care mi-a transmis că am vocație pentru această meserie și că nu ar fi rău să încerc o carieră, dar să am mare grijă pentru că este un drum frumos, dar foarte, foarte greu să răzbați.
După decesul profesorului, care a venit într-un moment neașteptat, eu am devenit antrenorul copiilor într-un mediu neorganizat, pentru că nu aveam studiile necesare.
CITIȚI ȘI POVESTEA NEȘTIUTĂ A BAZINULUI VEGA
Șansa mea a fost ca în acea perioadă să-l întâlnesc pe domnul Cristian Iancu, un mare iubitor de handbal, care mi-a oferit mie și acelor copii o șansă de a ne antrena într-un mediu organizat.
În momentul acela mi-am dat seama că este o șansă mare pentru mine și m-am agățat de ea, total. Bineînțeles că a trebuit să iau niște decizii care nu i-au mulțumit pe cei din jurul meu. A trebuit să renunț la job-ul pe care îl aveam în bancă și mi-am dedicat tot timpul handbalului, aceasta însemnând studiu plus lucru practic.
Am început să urmăresc toate jocurile de handbal, nu-mi scăpa nimic și bineînțeles mi-am lărgit orizontul de studiu, iar pe lângă Facultatea de Matematica am început Facultatea de Sport.
După un an, domnul Iancu a fost mulțumit de prestația mea ca antrenor și m-a promovat și la echipa de fete a clubului HC Activ Ploiești, probabil, văzând în mine un potențial uriaș.
Un alt moment importat din cariera mea, a fost momentul în care l-am întâlnit pe profesorul Remus Drăgănescu care mi-a dat câteva sfaturi foarte importate, dar foarte greu de atins.
Bineînțeles că m-am ambiționat și cele mai multe obiective din cele prezentate de domnul profesor, le-am realizat treaptă cu treaptă intr-un interval relativ scurt de timp: la 26 de ani eram antrenorul echipei HC Activ Ploiești de senioare și antrenorul coordonator al grupelor de junioare formate și selecționate de mine.
Totodată am fost cooptat de domnul antrenor Ion Crăciun, în Staff-ul tehnic al Echipe Naționale de Tineret a României.
La scurtă vreme, am acceptat propunerea celei mai galonante echipe, la acea vreme, din România, CSM București, de a prelua echipa de junioare I a Clubului, respectiv echipa a II-a a CSM București.
Poziționându-mă astfel în București, am profitat de noi oportunități de studiu, în continuare, a celor două specializări ale mele, matematica și sportul.
Am absolvit masterul la Universitatea Politehnică din București: Teoria Codării și Stocării Informației și masterul de Management Sportiv la Universitatea Ecologică din București.
După cele trei sezoane petrecute în București, în care am obținut maximum de performanță, m-am reîntors în orașul natal, pentru un proiect nou, început de la zero: HC Activ CSO Plopeni și dezvoltarea în premieră a unei aplicații de statistică în timp real.
Unul dintre motivele pentru care am luat-o de la zero a fost entuziasmul celui mai bun prieten, Horia Iancu, alături de care încă lucram la dezvoltarea aplicației diveshot.”
Cronologia succesului în lumea handbalului:
Florin Ciupitu a debutat ca antrenor principal la o echipă de senioare, la vârsta de 22 de ani, la echipa HC Activ CSO Plopeni, fiind numit în locul lui Petre Dorin. A antrenat HC Activ CSO Plopeni din anul 2009 până în decembrie 2015, când a acceptat propunerea de a prelua echipa a doua a CSM București formată din junioarele I, ale Clubului.
Cu echipa de junioare I a Clubului bucureștean a câștigat de 3 ori la rând Campionatul Național de Junioare I: sezonul 2015-2016 (turneul final de la Râmnicu Vâlcea); sezonul 2016-2017 (turneul final de la Drobeta-Turnu Severin) și sezonul 2017-2018 (turneul final de la Târgu Mureș).
Din august 2018 a revenit la echipa HC Activ CSO Plopeni pe care a calificat-o, în premieră, la turneul semifinal pentru promovare în Liga Națională.
După această performanță, în anul 2019, Bogdan Toader, fostul președinte al Consiliului Județean Prahova, a decis înființarea echipei CS Activ Prahova Ploiești care a preluat jucătoarele echipei HC Activ CSO Plopeni, precum și banca tehnică.
În sezonul 2019-2020, chiar în primul an de la înființare a reușit promovarea echipei pe prima scenă a handbalului românesc, din postura de antrenor al echipei de handbal CS Activ Prahova Ploiești.
După terminarea acestui ciclu, în care maximul de performanță a fost din nou atins, echipa alături de care a pus bazele CS Activ Prahova Ploiești, a fost înlăturată, iar antrenorul Florin Ciupitu, din solidaritate, a ales să se despartă iar de orașul natal.
Fiind unul dintre cei mai valoroși oameni de handbal din România, tânărul antrenor a fost ofertat în scurt timp de clubul CS Rapid București, prin team managerul Bogdan Vasiliu, cel mai bun conducător din handbalul feminin național.
În încheiere, antrenorul Florin Ciupitu ne-a mărturisit că este membru fondator al comunității ITeamCareer, comunitatea dedicată consultanței sportive pentru jucătorii tineri care vor să urmeze o carieră profesionistă și responsabilă în handbal.
Să nu uităm că proiectul diveshot merge înainte pe un trend ascendent, iar prioritatea principală a lui Florin Ciupitu este digitalizarea handbalului, cât mai rapid și cât mai eficient posibilă.
Interviu apărut pe PrahovaLiberă.ro
CITIȚI ȘI PLOIEȘTIUL VA FI GAZDA ORGANIZĂRII UNEI ETAPE LOCALE DIN CAMPIONATUL NAȚIONAL DE TEQBALL
