Rusia este dispusă să riște „un rău financiar real” și un război total pentru a-și atinge obiectivele politice în Ucraina, consideră analiștii apărării, potrivit CNBC.

Moscova a negat că intenționează să invadeze Ucraina vecină, o fostă parte a Uniunii Sovietice, în ciuda faptului că a adunat aproximativ 100.000 de militari la graniță.

Rusia cere ca Ucrainei să nu i se permită niciodată să devină membră a alianței militare NATO și a spus că dorește ca organizația să-și retragă prezența în Europa de Est.

Săptămâna trecută, SUA au dat un răspuns la cererile Moscovei care repetau refuzurile anterioare de a ceda solicitările Moscovei. Este de așteptat ca discuții diplomatice să aibă loc între cele două țări în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU astăzi.

Guvernul britanic a susținut la începutul acestei luni că are dovezi că Rusia încearcă să instaleze un lider pro-rus în capitala ucraineană Kiev. În 2014, Rusia a invadat și a anexat Crimeea, o peninsulă din sudul Ucrainei cu o majoritate etnică rusă.

Un purtător de cuvânt al guvernului rus nu a fost disponibil imediat pentru a comenta atunci când a fost contactat de CNBC.

Mai mulți pași înainte de o invazie

Samuel Cranny-Evans, un analist de cercetare la grupul de reflecție pentru apărare și securitate Royal United Services Institute, a declarat că cel mai probabil mai este un drum de parcurs înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

„Aceasta nu este încă o forță de invazie”, a spus el pentru CNBC într-un apel telefonic.

„Rusia a construit în mod foarte deliberat această situație în așa fel încât să știm când este o forță de invazie”, a explicat analistul.

El a adăugat că ceea ce am văzut până acum a fost „doar primul pas” și acum că lucruri precum mijloacele de apărare aeriană, convoaiele de combustibil și muniții – și personalul care să gestioneze toate echipamentele – au fost mutate la graniță, Rusia va făcea al doilea pas.

„Sunt, aș spune, câțiva pași de parcurs înainte de a ajunge efectiv la trecerea trupelor ruse pe pământul ucrainean.S-ar putea să vedem tactici de confruntare, cum ar fi lansări de teste de rachete de croazieră și atacuri de război cibernetic, un pic de tulburări și asasinate în Ucraina, poate”, a explicat analistul.

Cranny-Evans a speculat că primul act de război ar fi cel mai probabil lovituri cu rachete cu rază lungă de acțiune care au vizat infrastructura militară și industrială cheie din Ucraina.

„Totul este să arăți că, dacă vei continua pe acest drum de a nu face ceea ce ne dorim, avem capacitatea de a-ți viza valorile”, a spus el pentru CNBC. „Nu este vorba despre bărbați ruși care ucid bărbați și femei ucrainene, ci despre țintirea modului de viață ucrainean”, a mai precizat analistul.

Mathieu Boulegue, cercetător la programul Chatham House Rusia și Eurasia a fost de acord, spunând reporterilor în timpul briefing-ului de presă al think tank-ului de vineri că rușii nu par încă pregătiți să invadeze.

„Avem acum una dintre cele mai mari concentrații de forță din Europa de la al Doilea Război Mondial, cu o forță care arată ca o putere de invazie. Dar încă ne lipsesc unele elemente în ceea ce privește logistica militară pentru a o face pe deplin capabilă să susțină operațiuni de luptă la nivel operațional tehnic”, a punctat Mathieu Boulegue.

Cu toate acestea, el a spus că bănuiește că Rusia este dispusă să facă eforturi extreme pentru a-și atinge obiectivele politice.

„Nu trimiți aproape 100.000 de soldați și atât de mulți oameni în rezerve pentru a dovedi un punct – Rusia a ridicat miza atât de mare pentru mine în acest stadiu încât pare improbabil să se retragă pur și simplu dacă nu primește ceva în schimb”, a spus el.

Între timp, Cranny-Evans a declarat pentru CNBC că, dacă acești pași continuă să se desfășoare, este îngrijorător pentru perspectiva pe termen lung.

„Conform teoriei ruse, ei ar invada de fapt doar atunci când ar fi fost destul de siguri că ucrainenii au fost deja bătuți”, a explicat el, completând: „Deci, în teorie, ar putea fi bătuți înainte ca tancurile rusești să treacă măcar peste graniță”.

Unii membri NATO și-au semnalat sprijinul pentru Ucraina, deoarece trupele au continuat să fie adunate la granița țării cu Rusia.

Vorbind în Parlament săptămâna trecută, prim-ministrul Marii Britanii Boris Johnson a avertizat că „mulți fii ai Mamei Rusia nu se vor întoarce acasă” dacă Rusia începe să invadeze Ucraina.

Între timp, ministrul de externe al Marii Britanii, Liz Truss, a declarat că Regatul Unit va introduce o legislație în această săptămână care să îi permită să lovească băncile, oligarhii și companiile energetice rusești cu sancțiuni economice.

Duminică, Bob Menendez, președintele Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, a declarat pentru CNN că în prezent comitetul elaborează „mama tuturor sancțiunilor” împotriva Rusiei, care ar fi „invalidat economia lor”, ca metodă de apărare a Ucrainei.

Miniștrii germani au mai spus că Rusia se va confrunta cu consecințe economice „masive” dacă va lua vreo acțiune agresivă împotriva Ucrainei.

Rusia riscă „rău financiar real”

„Ar putea fi adusă Rusiei un prejudiciu financiar real dacă ar fi puse în aplicare sancțiunile potrivite și aplicarea corectă”, a spus Cranny-Evans.

Chiar și fără sancțiuni, este posibil ca întreaga operațiune să fi fost deja costisitoare pentru Rusia – iar aceste costuri vor continua să crească doar dacă trupele sale invadează Ucraina.

„Acțiunea militară la scară largă vine, evident, cu costuri semnificative în ceea ce privește consumul de combustibil, muniție, pierderi”, a declarat Henry Boyd, cercetător pentru apărare și analiză militară la thinktank IISS, într-un apel telefonic pentru CNBC.

Acesta a adăugat: „Costul de bază al implementării actuale nu este o acțiune gratuită, dar este o acțiune relativ durabilă – nu trebuie să plătiți mult mai mult în ceea ce privește bugetul pentru a realiza ceea ce încercați să faceți.”

Dar el a spus că acțiunea militară ar fi avut deja „consecințe secundare” pe plan intern, o mare cantitate de transport civil fiind redirecționată către armată în ultimele luni.

„De asemenea, ați văzut deja efectele pe care zvonurile de acțiuni militare și probabile sancțiuni economice le-au avut asupra bursei”, a adăugat el, completând: „Deci cred că veți fi observat deja, indirect, un anumit nivel de cost economic semnificativ pentru acțiunea întreprinsă până acum”.

Finanțarea și resursele utilizate în unele campanii militare recente – cum ar fi campania aeriană condusă de Occident în Libia – ar putea „păli în comparație” cu ceea ce Rusia ar trebui să cheltuiască într-o invazie terestră semnificativă, potrivit Boyd.

„Dar există o viziune pesimistă conform căreia, oricât de costisitoare și oricâte riscuri ar putea avea Rusia în ceea ce privește durerea economică pe termen scurt, ar putea fi totuși văzută să merite dacă este singura modalitate de a păstra ceea ce, în mintea lor, este situația politică esențială a Rusiei din străinătate”, a avertizat el.

„Dacă trebuie să treacă prin război – indiferent de amploare și dimensiune – pentru a-și atinge obiectivele strategice politice, o vor face”, a fost de acord Boulegue din Chatham House.

El a completat: „Dacă o pot evita, bineînțeles că o vor face, pentru că nimeni de la Kremlin nu ar dori mai multe sancțiuni și să fie ostracizat și mai mult.”

Războiul ar fi „costisitor și lung” pentru Rusia, a adăugat el, iar potențialele sancțiuni și costuri economice ar putea genera costuri politice suplimentare prin declanșarea revoltelor populare împotriva Kremlinului.

„Ar însemna într-un fel moartea lui Putin”, a spus el.

Andrew Wood, membru asociat la Programul pentru Rusia și Eurasia al Chatham House și fost ambasador britanic în Rusia, a adăugat că Putin a fost „motivat de teama de revoluții populare”, precum cele văzute recent în Belarus.