Anca Dragu, președinta Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României, a convocat o ședință de urgență pentru stabilirea și monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu statut de azilant sau refugiat din Ucraina.
La ședință au participat, alături de membrii Comisiei, reprezentați ai mai multor instituții și organizații (Comisia Europeană, Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Generală a Vămilor, Poliția de Frontieră, UNHCR, Consiliul Național Român pentru Refugiați, Centrul pentru inovare publică, Asociația Novapolis, JRS Romania, Crucea Roșie).
“Decizia Rusiei de a ataca Ucraina este contrară principiilor fundamentale ale dreptului internațional și nu face altceva decât să stimuleze și să escaladeze persecuțiile de orice natură, lezând foarte grav și iremediabil drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, a spus Anca Dragu.
Vezi și Atac la USR, Anca Dragu, revocată de la conducerea Senatului
„Țin să prezint sincere condoleanțe, alături de cea mai profundă compasiune şi solidaritate, familiilor victimelor acestui război. Vă asigur că sunt pregătită să fac tot ce îmi stă în atribuții pentru a contribui la susținerea tuturor celor afectați de această tragedie. Este un atac împotriva valorilor noastre europene și ne vizează pe noi toți. Să nu uităm nicio secundă precedentele care au condus la milioane de victime și să facem tot posibilul pentru ca ele să nu se mai repete. Calea războiului nu a fost, nu este și nu va fi niciodată calea respectului și apărării celor mai profunde valori și principii umane. Cea mai mică formă de încălcare a drepturilor și libertăților omului reprezintă un atac în sine la umanitate și la democrația pentru care atâtea generații s-au sacrificat. Îndemn cu insistență renunțarea la orice acțiune militară agresivă și sper ca forțele politice euro-atlantice să identifice calea unui dialog diplomatic pentru întreaga Europă. Îndemn ferm să se renunțe la intenții inumane și incompatibile cu standardele dreptului internațional. Îndemn cât se poate de hotărât la umanitate!”, a declarat, în cadrul ședinței, Anca Dragu.
Scopul acestei întâlniri a fost obținerea de informații clare și concrete pentru a identifica soluții cu privire la:
• Informarea și comunicarea cu solicitanții de azil şi refugiați
• Intensificarea pregătirii (cu asistenţă din Fondul European pentru Refugiaţi) personalului care evaluează cererile de azil
• Introducerea conferinţelor video ca o modalitate utilă de rezolvare a problemelor aferente serviciilor de interpretare în timpul interviurilor cu privire la motivele pentru care o persoană a fugit din Ucraina
• Implicarea unui număr mai mare de ONG-uri în activităţi de strângere de alimente şi alte donaţii pentru a uşura situaţia socio-economică a refugiaţilor şi solicitanţilor de azil
• Gestionarea situaţiei minorilor neînsoţiţi
• Facilitarea serviciilor de interpretare pentru solicitanţii de azil în timpul vizitelor la unităţile medicale
• Folosirea de interpreţi profesionişti de către avocaţii care oferă asistenţă juridică
• Stabilirea unor standarde minime de cazare şi asistenţă pentru toţi beneficiarii protecţiei internaţionale, care să permită în acelaşi timp tratament individualizat şi flexibilitate pentru cazurile speciale.
Inspectoratul pentru Imigrări care coordonează politicile în domeniul migrației și azilului susține că, la momentul actual, nu se pune presiune pe azil, fiind înregistrate maximum 30 de cereri. Majoritatea cetățenilor ucraineni au intrat pe baza documentelor primind drept de ședere temporară.
Poliția de Frontieră Română acordă o atenție sporită exercitându-și atribuțiile ce îi revin cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat. Aceștia au un plan de măsuri pentru întărirea și controlul granițelor, dar și un plan de colaborare cu alte instituții implicate.
Institutul Român pentru Drepturile Omului apreciază că aspectele privind protecția drepturilor omului trebuie să constituie principala prioritate a autorităților române. În acest sens, consideră adecvat ca acțiunea autorităților să fie concretizată pe două direcții principale:
(1) responsabilitate față de dimensiunea umană a crizei ucrainene
(2) îndemnarea cetățenilor români de a sprijini persoanele provenind din zona de conflict care solicită protecție României.
Răspunsul autorităților naționale față de criza din Ucraina trebuie să fie solid cu implicarea tuturor actorilor care pot contribui la identificarea unor soluții și la implementarea rapidă a unor măsuri concrete, este de părere Anca Dragu.
În opinia președintei Comisiei pentru drepturile omului din cadrul Senatului, trebuie să fim extrem de pragmatici să reunim acțiunea instituțională în jurul unei strategii de acțiune bazată pe identificarea rapidă a unor soluții pentru a asigura condiții decente de primire pentru toate persoanele care solicită protecție țării noastre.
În urma acestei întâlniri, Comisia a decis că e necesară crearea unei structuri la nivel național care să centralizeze datele și să comunice eficient atât cu cetățenii aflați în zona de conflict, cât și cu instituțiile și societatea civilă. De asemenea, se simte nevoia unei coordonări a societății civile pentru a o implica în acordarea sprijinului acestor persoane.
