Un prim pacient cu hepatită acută de origine necunoscută a apărut în România, după ce aproximativ 170 de cazuri a fost înregistrate în 11 țări, la copii cu vârste cuprinse între o lună și 16 ani.
Până acum, cel puțin un copil a murit și 17 au avut nevoie de transplant de ficat, conform Organizației Mondiale a Sănătății – OMS:
„Nu este clar dacă a existat o creștere a numărului de cazuri de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar care nu sunt detectate. Adenovirusul este o ipoteză posibilă, însă investigațiile sunt în curs de desfășurare pentru a se afla agentul care a cauzat boala„, a precizat OMS într-un comunicat citat de presa internațională.
De asemenea, sindromul clinic „în rândul cazurilor identificate este hepatita acută (inflamația ficatului) cu enzime hepatice crescute„, se arată în comunicatul respectiv.
Numeroase cazuri au raportat simptome gastro-intestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree și vărsături, „care preced prezentarea cu hepatită acută severă„, precum icter și niveluri crescute ale enzimelor hepatice sau ale alaninei aminotransaminazei.
Aproape toate cazurile raportate nu au avut febră, a precizat OMS, iar virusurile comune care provoacă hepatita virală acută – cum ar fi virusurile hepatitice A, B, C, D și E – nu au fost detectate în niciunul dintre cazurile cunoscute.
Amintim, hepatita este o inflamație a ficatului, un organ vital care procesează nutrienții, filtrează sângele și ajută la combaterea infecțiilor. Atunci când ficatul este inflamat sau deteriorat, funcția sa poate fi afectată serios.
De obicei, hepatita este cauzată de un virus, iar adenovirusurile sunt un tip comun de virus transmis de la o persoană la alta, care poate provoca o serie de boli ușoare până la boli mai grave. Dar acești viruși sunt doar rareori raportați ca fiind o cauză a hepatitei severe la persoanele fără probeme de sănătate.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat că investigația privind cauza trebuie să se concentreze asupra unor factori precum „sensibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut de circulație a adenovirusului în timpul pandemiei COVID-19, apariția potențială a unui nou adenovirus, precum și co-infecția SARS-CoV-2„.