Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale marţi, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.
Legea a fost trimisă şi spre reexaminare Parlamentului. Şeful statului arată în cerere că în procedura legislativă a reexaminării, Parlamentul nu s-a limitat la reanalizarea soluţiei legislative criticate, ci a operat noi modificări în sensul că a extins sfera beneficiarilor menţionând în cuprinsul art. 1 că legea se va aplica şi autorităţilor şi instituţiilor ale căror bugete sunt prevăzute de lege.
OMS a convocat comitetul de urgență din cauza variolei maimuței
În data de 23 iunie 2022, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x. 606/2020, L 531/2020), adoptată în urma cererii de reexaminare, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale. Legea nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială prevede că personalul ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice aplicabile anterior datei de 31 martie 2018 este exonerat de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate în temeiul unor acte administrative sau clauze ale contractelor/acordurilor colective de muncă în vigoare la data plăţii acestor drepturi, sume considerate a fi încasate nelegal şi pe care personalul menţionat mai sus trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte structuri sau instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii.
În data de 4 noiembrie 2020, Preşedintele României a formulat cerere de reexaminare prin care au fost semnalate Parlamentului: impactul bugetar negativ al legii, lipsa corelării cu alte acte normative, ignorarea rolului Curţii de Conturi prin înlăturarea protecţiei bugetului public naţional asigurate prin norme de natură penală în cazul nerecuperării prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi potrivit art. 64 din Legea nr. 94/1992, precum şi dispoziţiile privind sfera beneficiarilor legii din perspectiva tratamentului diferenţiat şi a impactului bugetar. Legea supusă controlului de constituţionalitate are un nou conţinut, în urma reexaminării, în condiţiile art. 77 alin. (2) din Constituţie. Astfel, Parlamentul a extins sfera beneficiarilor legii şi cu privire la personalul din administraţia publică locală. De asemenea, forul legislativ a adăugat aprobarea exonerării de la plată şi pentru sumele reprezentând alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, spune Administraţia Prezidenţială.
În procedura legislativă a reexaminării, Parlamentul nu s-a limitat la reanalizarea soluţiei legislative criticate, ci a operat noi modificări în sensul că a extins sfera beneficiarilor menţionând în cuprinsul art. 1 că legea se va aplica şi autorităţilor şi instituţiilor ale căror bugete sunt prevăzute „la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare”. Preşedintele arată că un alt efect al neclarităţii legii criticate vizează însuşi conţinutul legal al infracţiunii prevăzute de art. 64 din Legea nr. 94/1992. Ulterior intrării în vigoare a legii criticate, nerecuperarea prejudiciilor de către conducerile entităţilor vizate prin măsurile transmise de Curtea de Conturi între data de 31 martie 2018 şi data intrării în vigoare a soluţiilor legislative propuse va avea implicaţii asupra dosarelor penale al căror obiect îl constituie săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 64 din Legea nr. 94/1992, deoarece exonerarea de la obligaţia de plată a prejudiciului conduce, implicit, şi la ştergerea obligaţiei de recuperare şi, pe cale de consecinţă, la neîntrunirea elementelor constitutive ale acestei infracţiuni. Prin ştergerea obligaţiei de plată a prejudiciului generat de acordarea sumelor vizate de legea criticată, devine neclar în ce măsură mai este îndeplinit conţinutul constitutiv al infracţiunii de nerecuperare a prejudiciului, aspect ce va genera dificultăţi în aplicare, câtă vreme infracţiunea continuă să fie reglementată într-o lege organică, iar excepţiile de la aceasta, într-un alt act normativ, adoptat ca lege ordinară. Or, reconfigurarea conţinutului normativ al unei infracţiuni şi stabilirea efectelor acestei operaţiuni în plan procesual penal se poate realiza numai prin lege organică, în conformitate cu art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, se precizează în sesizarea către CCR. În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială este neconstituţională în ansamblu, solicită şeful statului.
