Apele Române au transmis, marţi, că rezerva de apă este în scădere, dar suficientă pentru cei care alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă şi peste 500 de localităţi sunt alimentate restricţionat, atât din cele care se alimentează cu apă în regim centralizat, aparţinând operatorilor de apă-canal precum şi sistemele de alimentare cu apă centralizate care au ca sursă de alimentare din foraje sau drenuri, relatează News.ro.
Seceta se manifestă în mod special în zona orașelor mici
În continuare, fenomenul de secetă se manifestă în mod special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova (cele mai afectate judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea) unde apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran. La nivel naţional, sunt 274 de localităţi (din 18 judeţe) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 384 din foraje/fântâni (din 13 judeţe). Detalii, în pagina 2.
Reţelele de alimentare cu apă aparţin operatorilor de apă-canal şi aceştia sunt cei care stabilesc restricţiile în alimentarea cu apă în funcţie de fiecare caz în parte. Restricţiile (raţionalizarea apei) sunt necesare întrucât consumul de apă a crescut foarte mult şi este nevoie de un interval de timp necesar pentru reumplerea/ rezervoarelor de înmagazinarea apei pentru refacerea rezervelor.
Apele Române: Rezerva din lacuri – în scădere (cu 0.8%)
În principalele 40 de lacuri de acumulare (administrate de Administraţia Naţională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica), există astăzi disponibil un volum de apă de 3,27 miliarde de metri cubi de apă (comparativ cu 5 iulie: 3,45 miliarde de metri cubi de apă).
Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este de 75,40% (comparativ cu 5 iulie: 82%), fiind într-o uşoară tendinţă de scădere faţă de perioada anterioară.
„Estimăm că, la sfârşitul lunii iulie, în cele 40 de lacuri de acumulare (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional), vom reuşi, printr-o gestionarea eficientă a volumelor de apă, să menţinem un coeficient de umplere de peste 70%”, se arată în informare.
Debite în scădere
Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi mai mici de 30%, mai mari (între 30-50%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Someşul Mare, Jiu, Prahova, pe cursul Mureşului, pe cursul superior al Trotuşului şi pe cursul inferior al Ialomiţei. Cele mai mari valori (între 50-80%) din valorile medii multianuale lunare se înregistrează pe cursul superior al Moldovei şi pe cursul superior şi mijlociu al Bistriţei. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub cotele de atenţie.
Debitul Dunării la intrarea în ţară a fost în jurul valorii de 1950 mc/s fiind sub media multianuală a lunii iulie, respectiv de (5350 mc/s). Această valoare reprezintă 35% din media multianuală a lunii iulie. Acesta va fi staţionar pentru următoarele zile, apoi într-o uşoară scădere ajungând în data de 31 iulie în jurul valorii de 1900 mc/s, conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în scădere.
În acest moment, pentru Centrala Nucleară (CNE) Cernavodă există o rezervă de nivel de cca 28 (cm) suficientă pentru funcţionarea CNE- până la prima treaptă de avertizare.
Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, situaţia la această oră se prezintă astfel:
274 localităţi (sistem centralizat- din sursa de apă de suprafaţă), 384 localităţi (din foraje) – alimentate cu restricţii.
Situaţia alimentărilor cu apă în regim centralizat funcţionează în regim restricţionat
La această oră, în ceea ce priveşte situaţia alimentărilor cu apă în regim centralizat (aparţinând operatorilor de apă-canal), 274 localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad (18 judeţe) funcţionează în regim restricţionat. Cele mai multe localităţi sunt în judeţele din Moldova.
În ceea ce priveşte sistemele de alimentare cu apă centralizate care au ca sursă de alimentare din foraje sau drenuri, restricţiile sunt determinate de creşterea consumului de apă pentru irigaţii. Este vorba despre un procent de 20-30% din fântânile care prezintă fenomen de secare. Astfel, în 384 de localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (13 judeţe) sunt fântâni secate parţial. Cele mai multe localităţi sunt în judeţele din Moldova unde autorităţile locale şi Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă iau măsuri deja de transportare a apei în vederea asigurării necesarului pentru oameni şi animale.
Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 23 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Banat, Olt, Mureş, Crişuri şi în special în bazinele hidrografice Siret şi Prut. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 26 staţii hidrometrice din râuri sunt secate (Somes-Tisa, Crişuri, Siret, Prut).
”Echipele Administraţiei Naţionale „Apele Române” asigură monitorizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă astfel încât acestea să poată satisface pe cât posibil cerinţele tuturor utilizatorilor în sistem centralizat. De asemenea, acordăm sprijin autorităţilor implicate în misiunile de transport a apei în zonele afectate de secetă şi vă asigurăm de tot suportul nostru în atenuarea efectelor generate de secetă”, mai precizează Apele Române.
