Vestigii arheologice vechi de 7.000 ani au fost descoperite, în apropiere de Târgu-Neamţ, de o echipă de arheologi condusă de cercetătorul Vasile Diaconu, din cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamţ.
Descoperirile au fost făcute pe şantierul arheologic de la Topoliţa, o localitate aflată la opt kilometri sud de oraşul Târgu-Neamţ.
Ca şi în anii trecuţi, vestigiile arheologice i-au impresionat pe arheologi, mai ales că în această campanie de săpături au fost identificate o serie de artefacte mai deosebite.
Alături de arheologi au lucrat câteva echipe de tineri, studenţi, muncitori şi voluntari, care au scos din pământul uscat mărturii importante ce atestă prezenţa unor comunităţi umane de la care au rămas ruinele unor case incendiate. Printre resturile unei astfel de locuinţe, specialiştii de la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu-Neamţ au recuperat obiecte interesante realizate din lut, piatră şi chiar cupru, afirmă Diaconu.
Cele mai spectaculoase sunt micile statuete de lut care făceau parte din recuzita religioasă a oamenilor de acum 6.500 de ani.
O premieră pentru acest sit, înregistrată în această vară, o constituie descoperirea unor vestigii care au o vechime mai mare decât fusese estimată locuirea din această aşezare. Este vorba despre mărturii de locuire cu o vechime de aproximativ 7000 de ani, atribuite Culturii Ceramicii Liniare.
„Descoperirile atribuite Culturii Ceramicii Liniare în judeţul Neamţ şi în zona subcarpatică a Moldovei sunt puţin numeroase, iar ceea ce am descoperit noi la Topoliţa în această campanie de săpături ne confirmă faptul că avem de a face cu o nouă aşezare a cărei vechime aproximativă este de 7.000 de ani. Desigur, cele mai consistente descoperiri pe care le avem în situl de la Topoliţa aparţin culturii Precucuteni, deci strămoşilor faimoasei culturi Cucuteni. M-am bucurat să constat că şi în acest an ni s-au alăturat tineri inimoşi, care au dorit să sprijine prin efortul lor un demers ştiinţific important”, a declarat responsabilul ştiinţific al şantierului aheologic, Vasile Diaconu.
Specialiştii estimează că resturile locuinţei cercetate în acest an fac parte din cele peste 20 de construcţii care alcătuiau un mic sat preistoric acum mai bine de şase milenii.
Cercetările minuţioase de până acum au arătat că respectivele comunităţi s-au stabilit aici pentru că au găsit un teren favorabil agriculturii, existau surse bogate de apă, iar la numai câţiva kilometri se găseau surse importante de sare, spune Diaconu.
Şantierul arheologic de la Topoliţa îi atrage, în ultimii ani, pe tinerii care vor să experimenteze şi alte lucruri ce ţin de munca în natură sau gătitul după metode tradiţionale.
Un detaliu lăudabil este acela că pe situl de la Topoliţa participă la cercetări şi studenţi de la facultăţile de istorie din Bucureşti, Iaşi şi Suceava, având astfel posibilitatea să intre în contact direct cu munca de arheolog.
