Prețurile alimentelor rămân se încăpățânează să rămână ridicate pe măsură ce războiul Rusiei din Ucraina se prelungește, exacerbând presiunea existentă din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare și a schimbărilor climatice.

Războiul a „pus mult combustibil pe un foc care arde deja”, a spus Arif Husain, economist-șef la Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite.

Ucraina este un producător major de mărfuri precum grâul, porumbul și uleiul de floarea soarelui. Deși exporturile la nivel global au fost restricționate din cauza invaziei Rusiei, Husain a spus că actuala criză alimentară globală nu este determinată de disponibilitatea alimentelor, ci de creșterea prețurilor.

„Această criză se referă la accesibilitate, ceea ce înseamnă că există alimente disponibile, dar prețurile sunt foarte mari”, a declarat el pentru CNBC.

Potrivit cifrelor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, prețurile globale la alimente în iulie au fost cu 13% mai mari decât în ​​urmă cu un an. Și prețurile ar putea continua să crească. În cel mai rău scenariu al său, ONU estimează că prețurile globale la alimente ar putea crește cu încă 8,5% până în 2027.

Prețurile îngrășămintelor sunt, de asemenea, în creștere, contribuind la creșterea prețurilor la alimente pe măsură ce costurile sunt transferate asupra consumatorilor. Prețurile au crescut după ce Rusia – care reprezintă aproximativ 14% din exporturile globale de îngrășăminte – a limitat exporturile. Aceasta, la rândul său, a afectat recoltele.

Acest lucru, combinat cu prețurile ridicate la energie și întreruperile lanțului de aprovizionare, va afecta capacitatea Băncii Mondiale de a răspunde la creșterea producției de alimente în următorii doi ani, a declarat Mari Pangestu, director general pentru politica de dezvoltare și parteneriate la Banca Mondială. Toată această incertitudine ar putea menține prețurile ridicate după 2024, a spus ea.

În timp ce Husain de la ONU a susținut că actuala crizaă provine în principal din prețurile ridicate și problemele de accesibilitate, a punctat că s-ar putea transforma într-o criză a disponibilității alimentelor dacă criza îngrășămintelor nu este rezolvată.

ONU estimează că numărul persoanelor aflate într-o situație „ inevitabilă de foame”, pe care le definește ca fiind la un pas de foamete, a crescut de la 135 de milioane în 2019, la 345 de milioane în prezent, a spus Husain.

Val de căldură în China

Vremea extremă și schimbările climatice exacerbează, de asemenea, condițiile care contribuie la insecuritatea alimentară globală. China, cel mai mare producător de grâu din lume, a suferit mai multe perturbări meteorologice, de la inundații fulgerătoare până la secete severe.

La începutul lunii august, țara a emis prima situație de urgență cauzată de secetă, deoarece provinciile centrale și sudice au suferit săptămâni de căldură extremă, cu temperaturi în zeci de orașe depășind 40 de grade Celsius sau 104 de grade Fahrenheit. Valul de căldură a împiedicat producția de culturi.

„Producția de orez este cu siguranță foarte vulnerabilă la schimbările de temperatură meteorologică”, a declarat Bruno Carrasco, director general al departamentului de dezvoltare durabilă și schimbări climatice la Banca Asiatică de Dezvoltare. „Când ne uităm la oferta generală de producție de alimente din Asia-Pacific, aproximativ 60% din aceasta este agricultura pluvială.”

„Suntem foarte îngrijorați, având în vedere evenimentele meteorologice generale pe care le-am văzut și observat pe parcursul anului”, a adăugat el.