Chiar dacă pentru mulți Crăciunul și-a pierdut semnificația religioasă și înseamnă doar o perioadă a cumpărăturilor, a cadourilor și o masă îmbelșugată, este bine să ne aducem aminte că personajele lui Dickiens sunt cât se poate de reale și de aproape de noi – există copii cărora Moș Crăciun nu le va aduce cadouri, dar nu din cauză că nu au fost cuminți, ci pentru că sunt săraci, și bătrâni cărora nimeni nu le va deschide ușa pentru că nu are cine s-o facă.
Fiecare dintre noi poate să facă pe cineva fericit nu renunțând la masa de Crăciun ci oferind din surplusul de alimente care peste câteva zile vor fi expirate și vor ajunge la gunoi.
225.000 de copii din România merg la culcare flămânzi
Peste jumătate dintre copiii români (51%) trăiesc sub spectrul sărăciei, iar unii chiar în sărăcie extremă, care le limitează dreptul la creștere și dezvoltare fizică normală.
Situația este mult mai rea la sat, unde locuiesc 74% dintre copiii săraci ai României și unde sărăcia este principala cauză a abandonului școlar.
Iar ceea ce nu se vede suficient de clar în statistici este faptul că un copil care experimentează sărăcia sau sărăcia extremă poartă cu el riscul de a nu se integra niciodată într-o societate care i-a neglijat drepturile elementare: hrană, educaţie, sănătate.
România – a treia țară din UE cu cei mai săraci bătâni
Pentru mulți dintre noi a avea o pâine în fiecare zi pe masă este ceva normal și obișnuit. Pentru alții însă a avea o pâine este doar un vis. Bătrâni singuri, neputincioși, părăsiți de familiile lor, sunt printre noi căutand o bucată de pâine.
În România, 41,7% din totalul pensionarilor trăiesc la limita sărăciei. Ceea ce înseamnă că aproape 2 milioane de bătrâni trăiesc de pe o zi pe alta.
Pe primul loc în Uniunea Europeană, cu cea mai ridicată rată a pensionarilor săraci, se plasează Bulgaria. 55,1% din pensionarii Bulgariei trăiesc la limita sărăciei.
A doua poziţie este ocupată de Cipru, cu o rată a pensionarilor săraci de 49,9%.
Dar asta nu înseamnă că nu există resurse pentru ca toți, nu să trăiască în lux, dar cel puțin să aibă ce pune pe masă.
O treime din hrana destinată oamenilor este risipită
Conform estimărilor realizate de către Comisia Europeană în anul 2014, la nivel mondial, o treime din hrana destinată oamenilor se pierde sau este risipită. De asemenea, studiile indică pierderi globale însemnate, astfel:
– volumul de alimente risipite e estimat la 1,6 miliarde de tone de materie primă
– cantitatea de apă utilizată anual pentru producerea alimentelor pierdute sau risipite este echivalentul debitului anual al râului Volga sau de trei ori mai mare decât volumul lacului Geneva
– 28% din suprafața agricolă la nivel global este utilizată pentru producerea alimentelor risipite, suprafață care depășește teritoriul Chinei
– amprenta de carbon a risipei alimentare e estimata la 3,3 miliarde de tone de CO2
– consecințele economice directe ale fenomenului (excluzând peștele și fructele de mare) ajung la 750 de miliarde de dolari anual, relatează Federația Romalimenta.
Fiecare român aruncă peste 85 de kilograme de mâncare anual, iar cea mai mare risipă se face de Sărbători
În UE se aruncă anual circa 89 de milioane de tone de alimente – circa 180 de kg pe cap de locuitor -, deşi aproximativ 79 de milioane de europeni trăiesc sub pragul sărăciei, iar 16 milioane primesc mâncare de la asociaţii caritabile. Peste 3 milioane de tone de alimente aruncă anual doar restaurantele, iar 15% din mâncarea din magazine ajunge la gunoi fără să fie scoasă din ambalaj, fiind expirată.
Locul 10 la aruncat mâncare
În România, în ultimii patru ani a scăzut risipa de alimente, însă nu semnificativ, de la aproape 100 de kilograme pe cap de locuitor, la 86 – care înseamnă circa 1,7 milioane de tone anual. Deşi este una dintre cele mai sărace ţări din UE, cu peste 40% din locuitori în pragul sărăciei, România se află pe locul 10 din 27 de ţări analizate de Eurostat în 2015. Conform unui studiu realizat recent de InfoCons, românii aruncă circa 35% din alimentele cumpărate, ajungând la 38% în perioada Sărbătorilor.
Citește și: 15 ianuarie 2017, termenul până la care Ministerul Agriculturii trebuie să adopte normele la Legea 150/2016
Mâncarea care este aruncată într-un an ar putea acoperi de trei ori necesarul de hrană pentru populaţia globului
Cercetările din ultimii ani arată că mâncarea ajunge la groapa de gunoi fie din cauza excesului de consum, în ţările cu economie puternică, fie din cauza condiţiilor economice sau meteorologice nefavorabile, însă pierderile sunt similare. Studiile arată că cele 30 de procente din producţia mondială care se aruncă în fiecare an ar putea acoperi de trei ori necesarul de hrană pentru populaţia globului. Valoarea pierderilor este, în fiecare an, de şase ori mai mare decât cea a ajutoarelor pentru dezvoltare.
Studiile arată că principalii responsabili de risipa alimentelor sunt gospodăriile (42%) şi producătorii (39%).
Sectorul de catering generează 14% din pierderi, iar distribuitorii, 5%.
În aceste momente suntem datori să ni-i amintim pe cei neajutorați, pe cei singuri, pe cei împovărați de boală și să fim mai responsabili încercând să le aducem puțină alinare.
Surse foto: www.2blackjack1.files.wordpress.com, www.unica.ro, www.anishoara.blogspot.ro, www.cuvantul-ortodox.ro, www.agroromania.manager.ro
