Dintre culturile care încep să se extindă în rândul micilor fermieri face parte şi lavanda (Lavandula angustifolia). Faptul că planta nu este foarte pretenţioasă faţă de sol, că are foarte puţini dăunători şi că cererea pe piaţa externă este destul de mare, mai ales în Franţa, Germania şi Elveţia, a încurajat micii fermieri să înceapă o nouă afacere.
Lavanda a fost foarte apreciată de către romani, greci și egipteni (era folosită în procesul de mumificare) în perioada antică şi mai târziu, de către englezi în perioada Elisabetană.
Numele plantei vine din limba latină, de la verbul “a spăla”, amintind de mirosul proaspăt şi plăcut al florilor sale. Se foloseşte ca plantă ornamentală, aromatică, medicinală, meliferă, dar și ca protecție împotriva insectelor.
Lavanda este o plantă perenă, originară din zona mediteraneană care creşte până la 0,5m înălţime, are frunze înguste care rămân verzi tot anul şi 6-10 flori mov-albastre dispuse într-un spic. Ȋnfloreşte în perioada iunie-august.
Preferă solurile moderat fertile şi bine drenate, nisipoase, calcaroase sau lutoase. Trebuie protejată de îngheţ cu mulci care se lasă pâna primăvara, la sfârşitul lunii aprilie.
Înmulţirea se face prin butaşi semilemnificaţi în iulie-august sau prin seminţe. Plantarea acestora se face toamna (septembrie-octombrie) sau primăvara după trecerea perioadei de îngheţ, când solul se încălzeşte.
Preţul variază între 2 lei şi 10 lei pe plantă, depinzând de numărul minim de exemplare care trebuie achiziţionate. Le poti cumpara de aici.
Pentru o bună dezvoltare a plantelor, se lasă 1m -1,5m între rânduri şi 50 cm-70 cm între plante. Astfel, plantele vor fi aerisite evitându-se contaminarea cu ciuperci.
Pentru a feri lavanda de buruieni, se recomandă plantarea mecanică şi mulcirea, iar tăierea plantei se face la sfârşitul primăverii şi constă în îndepărtarea inflorescenţelor din anul trecut şi a lăstarilor afectaţi de îngheţ.
Beneficiile lavandei
Lavanda conţine 30% linalol, substanţă cu acţiune antibacteriană şi care datorită mirosului său plăcut, se foloseşte în industria parfumurilor, cosmeticelor, detergenţilor şi săpunurilor.
Producţia de ulei de lavandă este de 8-30 kg/ha pentru lavanda şi 40-220 kg pentru lavandir, un hibrid al lavandei. Cantitatea de ulei depinde de managementul culturii, zonă şi soi.
Producţia mondială este de 200t ulei de lavandă pe an şi de 1000t de ulei de lavandir pe an. Cel mai mare producător de ulei de lavandă este Bulgaria care în 2014 a depăşit Franţa. Este urmată de Franţa, Anglia şi Spania.
Vecinii de la sud au profitat de cererea mare de pe piaţă şi de faptul că au agricultori experimentaţi, o climă favorabilă şi terenuri potrivite acestei culturi şi au crescut producţia de la 60t/ha în 2011, la 120 t/ha în 2014. Ţări precum Ungaria, Ucraina, Moldova şi China au redus producţia de lavandă generând o nişă pe care bulgarii au exploatat-o.
Există numeroase soiuri de lavandă, de la cea englezească care este bine adaptată la ierni umede şi veri răcoroase, la Hidcote English care are frunze argintii şi flori mov-albastre, Munstead English care are un miros mai puternic, Purple Bouquet, soi preferat de cei care folosesc lavanda pentru buchete şi Royal Purple English care îşi păstrează foarte bine culoarea florilor după uscare.
Cum suntem în perioada sărbătorilor, iată o rețetă cu care puteți să impresionați și cei mai exigenți musafiri:
Cupcakes cu lămâie şi glazură de lavandă
Pregătiţi brioşele amestecând o cană jumate de făină, 1 linguriţă de praf de cop şi un sfert de linguriţă de sare pe care le adăugaţi în două tranşe, peste următoarea combinaţie: 110 g unt la temperatura camerei mixat cu 1 cană de zahăr până devine spumă, peste care se adaugă 1 gălbenuş , 3 albuşuri, jumătate de cană de lapte, 1 linguriţă vanilie şi zeama de la 4 lămâi.
Ornaţi cu glazură de levănţică realizată prin mixarea a 3 căni jumate de zahăr pudră, 175 g unt, o linguriţă de lavandă de uz culinar și cȃteva picături de vanilie.
Dacă glazura este prea groasă, turnați puțin lapte.
Pofta bună!
Autor: Dana Canari, biolog
