Un număr de 40 de ONG-uri din mai multe capitale europene au lansat o inițiativă cetățenească pentru obținerea glifosatului, cel mai vândut erbicid din lume, un produs controversat din cauza posibilelor sale efecte asupra sănătății.
Inițiativa cetățenească europeană (ICE) a fost lansată la Bruxelles, Paris, Roma, Berlin și Madrid de către o coaliție a mai multor organizații printre care se numără WeMove.EU, Greenpeace, Pesticide Action Network Europe, Health and Environment Alliance (Heal) și Générations Futures.
Textul este intitulat „Interdicția glifosatului, conform dispozițiilor europene cu privire la pesticide, care interzic folosirea substanțelor cancerigenee la om”. Inițiatorii cer «schimbări în procedurile europene de evaluare științifică a pesticidelor», cu studii «comandate de către puterile publice și nu de către industria chimică.
Vezi Peste un milion de euro de la UE pentru promovarea sorgului în șapte țări. România, pe listă
ICE, accesibilă mai ales pe site-ul https://stopglyphosate.org, cere de asemenea Uniunii Europene să «fixeze obiective europene și constrângeri de reducere a folosirii pesticidelor astfel încât ele să nu mai fie folosite în viitor».
„Mii de tone de glifosat sunt răspândite pe câmpurile noastre, la țară și în mediul înconjurător„, a declarat Génon K. Jensen, director executiv al Heal. Acest produs este considerat „cancerigen probabil de către CIRC”, Centrul internațional de cercetare asupra cancerului, o ramură a Organizației Mondiale a Sănătății, a adăugat el.
Glifosatul interzis în Europa
Autoritățile de la Bruxelles, care se sprijină pe cercetările EFSA (Agenția Europeană a Securității Alimentelor) consideră riscul cancerigen «improbabil». Glifosatul, utilizat mai ales în produsul Roundup de către Monsanto, a făcut obiectul unei polemici puternice cu privire la reînnoirea licenței în UE în 2016. Bruxelles-ul a prelungit temporar autorizarea substanței până la finele lunii iunie, fiind așteptată publicarea unui punct de vedere științific cel mai târziu la finele lui 2017, care să restrângă condițiile sale de utilizare.
Inițiativa cetățenească își propune să strângă într-un an cel puțin un milion de semnături în total în șapte țări UE, cu un număr minim în fiecare țară. Comisia trebuie să reacționeze în termen de trei luni, iar ea poate decide dacă declanșează sau nu o procedură legislativă, iar în oricare din aceste situații trebuie să își motiveze decizia.
