Statele Unite ale Americii și Mexicul sunt acum separate de un gard care ar trebui să oprească migrația ilegală înspre America de Nord. Gardul nu face decât o mică parte din ce ar trebui să facă, iar investiția este inutilă. Totuși, Cancelarul austriac, Karl Nehammer vrea un gard între Bulgaria și Turcia… un gard antimigrație!
Problema migrației va fi ridicată la Consiliul European, scrie cotidianul austriac „Kronen Zeitung” care precizează că veto-ul extraordinar exercitat de Austria împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost menit să crească presiunea asupra Comisiei Europene pentru a lua măsuri mai ferme împotriva migraţiei ilegale. Cancelarul Karl Nehammer va veni la summitul UE din această săptămână cu cinci condiţii, printre care și ridicarea unui gard la granița dintre Bulgaria și Turcia.
În România, menţionează „Kronen Zeitung”, veto-ul Austriei pentru Schengen a stârnit o furtună de proteste: presa a exprimat deja critici dure, iar ministrul român de interne Lucian Bode îl acuză în mod deschis pe omologul său austriac Gerhard Karner că nu şi-a respectat cuvântul dat.
Presa austriacă vorbește despre o posibilă acțiune în justiție, în fața Curții Europene, cu care s-ar putea confrunta Austria. Cotidianul precizeză că firmele austriece sunt vizate de acțiuni de boicot și că decizia guvernului federal a alimentat tensiunile dintre Austria și România.
Motivul invocat de Austria pentru respingerea României va fi ridicat și în Consiliul European, deși, după cum scrie și presa austriacă, nu are nicio legătură cu țara noastră.
Subiectul azilului, scrie marţi cotidianul austriac, „va juca un rol important” la viitorul summit al UE de la Bruxelles. Cancelarul Karl Nehammer „a convenit în acest sens cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel”, iar Austria doreşte să formuleze cinci solicitări care trebuie implementate urgent la nivelul UE, potrivit „Kronen Zeitung”. Guvernul federal austriac vrea să obţină în primul rând mai mulţi bani de la UE. Prima sa condiţie se leagă de acest aspect.
Vezi și UPDATE: Schengen: Ciolacu pune tunurile pe Iohannis și diplomația PNL
Astfel, Comisia Europeană ar trebui să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiei naţionale care servesc la combaterea migraţiei ilegale. În plus, Comisia ar trebui să sprijine din ce în ce mai mult ţările de la frontierele externe în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, prin construirea de garduri la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.
Comisia Europeană ar trebui să instituie şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE.
Austria ar vrea, de asemenea, ca procedurile de azil să fie posibile în ţări terţe sigure. În acelaşi timp, Austria vrea să fie mai uşor de revocat statutul de protecţie al persoanelor care au comis infracţiuni.
O altă condiţie pe care o pune Viena este să fie elaborată, de fapt, o nouă directivă europeană în ceea ce priveşte solicitările de azil, care să asigure, de pildă, un statut de protecţie mai rapid sau un acces mai rapid pe piaţa muncii pentru persoanele respective.
La Consiliul European de joi, președintele Klaus Iohannis a anunțat deja că va ridica problema Schengen.
Acesta le-a transmis marți ambasadorilor UE acreditați la București „hotărârea țării noastre de a găsi soluții pentru a depăși acest blocaj și de a atinge obiectivul de a deveni membru Schengen cât mai curând posibil.”
