Occidentul vede Moldova ca pe o „nouă Ucraină”, în timp ce preşedintele ţării, Maia Sandu, este „nerăbdătoare să adere la NATO” şi este gata pentru unirea Moldovei cu România, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat joi jurnalistului Dmitri Kiselev, relatează agenţia TASS.
„Motivul pentru care au luat în considerare Moldova pentru acest rol este că au reuşit să pună la conducere un preşedinte prin metode foarte ciudate, care sunt departe de a fi liber-democratice, un preşedinte care pur şi simplu îşi doreşte să adere la NATO. Ea (Maia Sandu – n.r.) are cetăţenie română, este pregătită să se unească cu România şi este pregătită practic pentru orice”, a declarat Serghei Lavrov.
El a atras atenţia asupra faptului că, în paralel cu ceea ce el spune că ar fi o „campanie pro-NATO şi pro-UE” a Maiei Sandu, Occidentul şi Chişinăul refuză să reia negocierile pentru Transnistria în formatul 5+1, adică între Chişinău, Tiraspol, Rusia, SUA, OSCE şi ONU. În opinia lui Lavrov, acest lucru „spune multe”.
„Acest format este considerat nepotrivit de către Occident, pentru că el a fost necesar atunci când la Chişinău mai existau încă autorităţi interesate de păstrarea integrităţii teritoriale şi de un acord cu Transnistria. Dar atunci când au venit noile autorităţi, care sunt gata să rezolve problema transnistreană prin forţă şi insistă asupra expulzării pacificatorilor noştri şi a celor care păzesc depozitele de muniţii de la Colbasna, atunci nu mai este nevoie de formate de negociere, ci trebuie doar să sprijinim autorităţile”, a afirmat Serghei Lavrov.
„Aceasta este una dintre ţările pe care Occidentul vrea să o transforme într-o altă ţară anti-Rusia”, a conchis el.
Vezi și Zelenski, rundă de discuții cu Maia Sandu
Lavrov vrea teritorii în Ucraina
Ministrul rus de externe a declarat joi că forţele ruse vor răspunde la livrarea de arme occidentale cu rază de acţiune mai lungă şi vor încerca să împingă forţele ucrainene mai departe de graniţele ruse, pentru a crea o zonă tampon sigură, aluzie la o nouă ofensivă.
Lavrov a punctat că sprijinul acordat de Occident Kievului joacă un rol important în modul în care Rusia abordează campania din Ucraina.
Doi oficiali americani au declarat marţi pentru Reuters că Washingtonul pregăteşte un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2,2 miliarde de dolari, care ar urma să includă pentru prima dată rachete cu rază de acţiune mai mare.
„Vedem cum întreaga NATO duce un război împotriva noastră”, a spus Lavrov. „Căutăm acum să respingem artileria armatei ucrainene la o distanţă care nu va reprezenta o ameninţare pentru teritoriile noastre”, a adăugat el. „Cu cât raza de acţiune a armelor furnizate regimului de la Kiev este mai mare, cu atât mai mult va trebui să le respingem de pe teritorii care fac parte din ţara noastră”, a punctat Lavrov.
Kremlinul a declarat miercuri că rachetele cu rază mai lungă de acţiune vor intensifica conflictul, dar nu îi vor schimba cursul. Astfel de arme ar pune toate liniile de aprovizionare ale Rusiei din estul Ucrainei, precum şi părţi din Crimeea anexată, în raza de acţiune a forţelor ucrainene, spun analiştii militari. Pe de altă parte, Ucraina a declarat că intenţionează să recupereze tot teritoriul său prin forţă, inclusiv Crimeea.
În acest context, Lavrov a declarat că este o „realitate obiectivă” faptul că Rusia şi-a extins teritoriul prin încorporarea a patru regiuni din Ucraina, anul trecut.
El a mai spus că Rusia nu are nevoie de ajutor în Ucraina din partea Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă, o alianţă a unor state ex-sovietice, şi că nu i-a cerut acesteia să ofere sprijin material.
Lavrov a acuzat însă Occidentul că încearcă să transforme fostele state sovietice, inclusiv Moldova şi Georgia, în inamicii Rusiei şi că îi subminează relaţiile cu Asia Centrală.
Fără a furniza dovezi, Lavrov a acuzat Statele Unite că au aruncat în aer anul trecut gazoductele Nord Stream, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, un act de sabotaj pe care Moscova l-a atribuit anterior Marii Britanii. Anchetatorii suedezi şi danezi nu au stabilit încă cine a fost responsabil, reaminteşte Reuters.
