Un membru al Comitetului de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a raportat câștiguri de aproape 34.000 de euro din pariuri sportive. Situația este probabil unică în lume. Raul Petrescu, fost vicepreședinte al ANAF, este și supraveghetor, și jucător. Un conflict de interese evident.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc reglementează și monitorizează activitatea din acest sector, iar prin Comitetul de supraveghere ar trebui să aibă o imagine clară a situației dintr-un domeniu care pare, în prezent, scăpat de sub control.
Reprezentantul Ministerului de Finanțe în Consiliul de supraveghere al ONJN, câștig consistent la Superbet
Comitetul de supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc are 9 membri: președintele și vicepreședintele instituției, reprezentanții ministerelor de Finanțe, de Interne și al Transporturilor, reprezentantul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spalării Banilor, cel al Consiliului Concurenței și doi ai Secretariatului General al Guvernului.
Din partea Ministerului de Finanțe a fost numit Raul Cristian Petrescu, care a deținut funcții importante în Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Viorica Dăncilă, pe vremea când era prim-ministru, l-a numit chiar vicepreședinte ANAF, coordonator al Direcției Generale Antifraudă Fiscală.
A mai condus Direcția Regională Antifraudă 2 Constanța, Direcția regională Galați a finanțelor publice, a fost inspector general antifraudă.
Raul Cristian Petrescu a fost numit în Comitetul de supraveghere al ONJN de către Florin Cîțu, pe vremea când era prim-minitru.
Nu există un CV complet al acestuia, nu sunt de găsit nici toate declarațiile de avere, așa cum se poate observa din captura foto pe care am realizat-o de pe site-ul ONJN.
Despre Raul Petrescu a scris doar presa, multe informații fiind pe surse.
„El este considerat în Constanța un apropiat al omului de afaceri Mohammad Murad, care controlează un lanț hotelier și are afaceri imobiliare”, potrivit jurnaliștilor de la Ecomedia.
Șocant este însă faptul că în declarația de avere a domnului Petrescu din anul 2020 apar venituri consistente obținute din pariuri sportive.
Mai exact, a primit de la Superbet 165.761 de lei, o sumă fabuloasă pentru orice jucător. Pe semne, Raul Petrescu este mult mai norocos decât alți jucători.
Interesant este că deși Petrescu era un jucător împătimit, dacă ne uităm la sumă, a fost numit totuși de un prim ministru în urganismul de suraveghere al jocurilor de noroc, dar a fost menținut și în următorul mandat al organismului de supraveghere al caselor de pariuri.
Este probabil caz unic în lume.
Anul trecut de exemplu cel mai mare investitor în publicitatea online din România, a fost casa de pariuri la care a jucat Petrescu – Superbet, cu un buget de 7,3 milioane de euro (rate card), conform monitorizărilor Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).
Declarația de avere a lui Raul Petrescu, depusă pe site-ul ANAF, în care menționează câștigurile din pariuri sportive by on Scribd
Situația pe scurt:
- România are oficial 100.000 de dependenți de jocuri de noroc, cifra neoficială putând depăși milionul.
- Oficiul Național al Jocurilor de Noroc are înregistrate 12.000 de săli de pariuri sportive, loterie, bingo, cazinou.
- Pe internet există peste 400.000 de conturi, potrivit asociațiilor din domeniu.
- Statul încasează peste 500 de milioane de euro din acest sector.
- Sălile de noroc în România au apărut ca ciupercile după ploaie, le găsești la orice colț de stradă, chiar și în apopierea școlilor.
- Există în acest moment nenumărate tragedii ale dependenților de jocuri de noroc și ale familiilor acestora, într-o nepăsare totală a statului.
- Există foarte multe cazuri de sinucideri.
- Pănă de curând, în România existau puține restricții pentru publicitatea la jocurile de noroc, spoturile fiind difuzate la TV și în mijlocul zilei dacă era difuzat o emisiune sportivă.
- În România, sălile de jocuri de noroc sunt luminate și semnalizate foarte puternic, așa încât dependenții nu au unde să se ascundă.
- Printre atribuțiuni prevăzute de ROF, la punctul b se prevede „protecția minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social și economic, în vederea evitării dependenței acestora de jocuri de noroc”, ceea lipsește aprope cu desăvârșire
Ce face ONJN
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului Romaniei, înființat prin OUG nr.20/27.03.2013, aprobată prin Legea nr. 227/19.07.2013, care funcționează în conformitate cu prevederile HG nr.298/29.05.2013, modificată și completată prin HG nr.644/28.08.2013.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a fost înființat ca organism unic de specialitate în scopul gestionării unitare a unor baze de date și a unui sistem informatic de monitorizare și control care să permită diminuarea evaziunii fiscale în domeniu și creșterea încasării taxelor și impozitelor la bugetul de stat. Adică aduce bani la bugetul de stat.
ONJN este condus de un președinte cu rang de secretar de stat, numit de prim-ministri, și este ordonator de credite,de un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, un secretar general, și are 211 angajați, și alte 33 de posturi așteaptă să fie ocupate. ONJN acordă dreptul de organizare și funcționare, monitorizează, supraveghează și controlează activitățile din domeniul jocurilor de noroc din România.
Petiție semnată de 100 de mii de persoane, ignorată de PNL
Organizația Declic a strâns peste 100.000 pentru interzicerea reclamei la jocurile de noroc.
„Oriunde te uiți, e imposibil să nu vezi afișele imense cu reclame la jocuri de noroc sau pariuri sportive. În online publicitatea este și mai agresivă, pentru că sunt și mai puține reguli. Iar pentru reclamele la pariuri sportive de la TV există o portiță. Acestea pot fi difuzate la orice oră din zi, în timpul competițiilor sportive”, spun reprezentanții Declic.
În petiția semnată de 100 de mii de cetățeni se menționează că România este caz unic în Europa, unde nu există reglementări care să protejeze tinerii și jucătorii care doresc să facă un pas în spate.
„Spre deosebire de România, țări ca Marea Britanie au înțeles cât de dăunătoare pentru minori este publicitatea la jocuri de noroc. Așa că vedetele din sport sau showbiz nu mai pot promova case de pariuri sau jocuri de noroc. De asemenea, în 2021, Republica Moldova a interzis toate tipurile de publicitate la orice formă de jocuri de noroc”, se mai precizează în petiția online.
Proiectul de lege care trebuia să interzică complet reclamente la jocurile de noroc a fost dezbătut în Paralament în luna februarie și a fost modificat dramatic de senatorii din comisiile juridică și de cultură. Comisia a admis amendamentele PNL prin care pot fi difuzate în continuare spoturi în audiovizual noaptea, iar reclamele outdoor sunt permise, cu o limită de maximum 30 mp.
Citește și: De ce i se permite Academiei Română să facă propagandă sino-rusă pe bani publici
Inițial, propunerea legislativă depusă în noiembrie 2022 prevedea interzicerea completă a publicităţii audiovizuale în cazul jocurilor de noroc.
După acest vot, comunitatea Declic a cerut președinților PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, să explice public votul senatorilor celor două partide care au „îngropat” proiectul de lege care ar fi putut interzice reclamele la pariuri sportive și jocuri de noroc, punând la adăpot copii și tineri care pot sunt victime.
„Peste 100 de mii de români au semnat petiția Declic pentru interzicerea reclamelor, însă senatorii au ignorat cu bună știință voința cetățenilor și au votat în folosul industriei”, spun cei de la Declic.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
