„Băieții ăștia aprobă exploatări forestiere fără nicio idee dacă dăunează unui habitat cheie sau unei specii!”
Acesta este temeiul pe care activiștii de mediu îl citează atunci când sunt întrebați cum reușesc să câștige procese în justiție împotriva autorităților publice care avizează tăierea arborilor în siturile Natura 2000 din România.
Totuși, în ciuda legilor europene și a plângerilor către UE, sunetul de fierăstraie este mai zgomotos în pădurile protejate decât cel al păsărilor.
Într-un an premergător alegerilor europarlamentare, justifică faptele din teren decizia de a trimite România în fața Curții Europene de Justiție pentru tăieri ilegale de pădure?
O delegație a departamentului Parlamentului European pentru Petiții (PETI) a vizitat România, la mijlocul lunii mai, în urma unei plângeri privind exploatarea forestieră ilegală, precum și a unei liste de sesizări privind distrugerea habitatelor protejate, care au ca numitor comun tăierea abuzivă de păduri.
Delegații au ales un traseu protejat de presă, înștiințați fiind de către ministrul Mediului Barna Tánczos, în discursului său de primire a vizitatorilor, că „totul este sub control” în pădurile României.
Prin urmare, noi, ca jurnaliști, nu am putut vedea ce au văzut cei de la PETI. În schimb, am însoțit pe teren doi eurodeputați „rebeli”, ghidați de activiști de mediu înspre locuri presupus protejate, dar unde au loc „crime [de mediu] în desfășurare”. Am descoperit un „catalog” de nereguli privind gestionarea prețioaselor păduri.
STAPANII PĂDURILOR / LORDS OF TIMBER este un proiect sustinut de un grant IJ4EU pentru jurnalism independent, administrat de Centrul European de Jurnalism și Institutul Internațional de Presă. Acesta este un articol dintr-o serie de proiecte intitulată „LORDS OF TIMBER”.
Notorietate
„România se confruntă cu mai multe provocări în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivelor de protecție a naturii”, a declarat, în urmă cu doar câteva săptămâni, un oficial al Comisiei Europene de Mediu (DG ENVI). „Dar aceasta este cea celebră!”.
Se referea la infringment-ul privind tăierile de păduri inițiat de Comisia Europeană.
Baza de date privind încălcările UE est plină-ochi cu acțiuni împotriva României pentru încălcarea reglementărilor de mediu, precum un puroi care se scurge dintr-o rană care nu se mai vindecă.
Oricât ai încerca, este aproape imposibil să convingi pe reprezentanții ENVI să dezvăluie detaliile procedurii împotriva României din dosar.
„Procedurile de încălcare a dreptului comunitar sunt confidențiale și, prin urmare, nu ar trebui să așteptați Comisia să împărtășească informații despre diferitele etape ale acestora prin intermediul mass-media”, a răspuns un purtător de cuvânt al DG ENVi.
Un oficial al Comisiei de Mediu a subliniat că acest organism „este preocupat de amploarea tăierilor ilegale din România, inclusiv în pădurile virgine, mai ales într-un moment în care UE își întețește eforturile privind acțiunile globale împotriva pierderii biodiversității.
„Comisia a deschis o procedură de infringement, cerând României să înceteze exploatarea forestieră ilegală. De asemenea, îndemnăm România să implementeze în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care împiedică companiile de lemn să producă și să introducă pe piața UE produse din bușteni recoltați ilegal și să respecte Directivele Naturii.”
Infringment-ul se află în prezent în etapa de „opinie motivată”. Dacă România nu își îndeplinește obligațiile conform legislației UE, următorul pas al Comisiei de Mediu este să tragă țara la răspundere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Procedura împotriva României a fost inițiată în 2020, când EU a somat Bucureștiul să abordeze rapid practicile imprudente de tăiere în siturile Natura 2000.
Odată ce a devenit țară membră UE, România ar fi trebuit să înceapă transpunerea directivelor necesare pentru protecția mediului, ca parte a obligațiilor care i-au revenit încă din 2007!
Când am cerut sa ne alăturăm delegației ENVI care era așteptată în România în luna mai, pentru a face echipă cu delegația europarlamentarilor de la PETI în misiunea lor de constatare a faptelor, am fost informați că „nu este planificată o astfel de întâlnire din partea Comisiei”. Poftim?
Nu în interesul public
Totuși, pe 15 mai, delegația PETI a aterizat la București, pentru o misiune de cercetare de patru zile, care a vizat tăierile ilegale de păduri, administrarea urșilor și nealinierea legislației Române la cea europeană pe aceste puncte. O întâlnire cu ministrul Mediului, Barna Tánczos, a avut loc chiar în aceeași seară la sediul ministerului.
Presei i s-a interzis să asiste la discuții.
„Singurul motiv pentru care presa nu a avut acces la ședință este că aceasta a fost solicitarea reprezentanților Comisiei PETI. Natura acestei întâlniri nu este publică”
Mihai Drăgan, purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
Un purtător de cuvânt al PETI a adăugat că „acolo unde jurnaliştii şi-au arătat interesul să participe la anumite întâlniri, li s-a oferit posibilitatea de a face acest lucru, atâta timp cât toţi participanţii au fost de acord cu acest lucru”.
Cel puțin șase jurnaliști din trei organizații media au fost respinși, inclusiv PRESShub, în ciuda notorietății subiectelor și a interesului public copleșitor.
La câteva momente de la „întâlnirea tehnică”, reporterii au fost invitați pentru o oportunitate de fotografie de cinci minute. Ministrul Barna Tánczos a deschis cu „totul este bine și sub control în pădurile României”.
„Tánczos glumește, nu?” este tot ce am avut șansa să mă gândesc, înainte de a fi escortată rapid afară și informată că va exista o declarație oficială după întâlnire.
Pe măsură ce ticăie zeci de minute, PRESShub este singura presă rămasă în picioare (sau așezată). Câțiva delegați PETI care și-au petrecut timpul în afara sălii de ședințe.
Între timp, un document scurs de la întâlnirea secretă, văzut de PRESShub și întocmit de Ministerul Mediului pentru delegații PETI, recunoaște pierderea a peste 48.000 de poligoane de acoperire forestieră în Munții Maramureșului, Munții Fǎgǎraș, în Domogled-Valea Cernei și Frumoasa.
„Aceste zone reprezintă un habitat potențial pierdut”, se arată în document. Oh, deci Tánczos glumea când a declarat „totul este bine si sub control”…
Nu este clar cum a fost efectuată verificarea zonei citate.
„Aproximativ 5.125 de hectare au fost recunoscute ca degradate, adică aproximativ 6.400 de terene de fotbal!”, ne-a explicat un specialist silvic.
Dacă presupunem un volum mediu de 350 m³ de lemn dintr-un hectar, putem estima că a fost luată o cantitate estimată de lemn de 1,8 milioane de m³. Mai bine spus, 36.000 de camioane încărcate cu lemne, care s-ar fi putut întinde într-o coloană continuă de 570 km (distanța București – Arad), a mai explicat specialistul.
Dar cifrele nu sunt cele finale. Atâta timp cât verificările au fost efectuate fără participanți externi independenți, exclusiv de personalul din sistem, care avea suficiente motive să fie subiectiv, rezultatele necesită, teoretic, un audit.
„Cred că scopul urmărit a fost de a minimiza adevărata amploare a fenomenului”, a adăugat specialistul.
Există dovezi că pădurarii plantează doar fictiv, atunci când este necesar, și raportează în consecință.
Documentul ne arată că, de fapt, se merge pe o cosmetizare, o prezentare creată pentru a arăta cât de uimitoare vor deveni gestionarea și supravegherea pădurilor din țară prin sateliți, procurorii verzi și zecile de milioane de euro investiți în împădurire. Nu este menționat cum vor fi obținute fondurile pentru toate acestea.
Unde este ENVI?
Printre delegații PETI care părăseau clădirea Ministerului Mediului, europarlamentarul român Nicolae Stefanuțǎ nu se încadreaza în peisaj. Pentru că nu este membru PETI! Ar fi trebuit să facă parte din delegația Comisiei de Mediu a UE (DG ENVI) – departamentul care urmărește prin infringement încălcarea legii europene în practicile de exploatări forestiere împotriva României și care ar fi trebuit să ajungă, de asemenea la București. Dar a renunțat. Tot așa, am remarcat-o și pe europarlamentara Anna Deparnay-Grunenberg.
De ce au venit?
Potrivit ambilor, și în contradicție cu ceea ce ne-a spus un oficial ENVI, cu o lună înainte, delegații Comisiei de Mediu își făceau bagajele pentru aceeași călătorie la București cu membrii PETI. Dar, brusc, echipa a fost dizolvată.
Alte surse din Parlamentul European au susținut că unele partide politice din România au tras sfori lungi pentru a submina participarea ENVI.
Unii dintre cei care ar fi trebuit să fie delegați ai ENVI au decis să vină în România, oricum.
„PPE [Partidul Popular European] și S&D [Social și Democrați] au încercat să ascundă acest fapt! Au blocat călătoria ENVI aici!”, a declarat, pentru PRESShub, Nicu Stefanuțǎ.
„Comisia de Mediu trebuia să fie aici, astăzi, și a blocat deplasarea, retrăgându-și membrii!”, a continuat politicianul.
„Și nu este în regulă, pentru că astfel, îi protejează pe frații lor din România, partidele surori aici în România: PNL [Partidul Național Liberal] și PSD [Partidul Social-Democrat]”.
Cu toate acestea, legislația UE privind încălcarea dreptului comunitar nu necesită o vizită pe teren. Este la discreția Comisiei de Mediu.
În plus, în opinia sa, a existat „o întârziere inexplicabilă” în progresul privind infrigmentul.
Europarlamentarul Nicu Stefanuțǎ este nemulțumit, și pentru un motiv întemeiat: el și Anna Deparnay-Grunenberg au fost doar „acceptați” la întâlnirea de la Ministerul Mediului, în loc să fie împuterniciți să-l interogheze pe Tánczos despre eșecurile de mediu și cele legale.
În schimb, cei doi europarlamentari rebeli l-au văzut pe ministrul Mediului trăgând un văl asupra unui scandal care a adus notorietatea internațională exploatării forestiere ilegale din România, citând de statistici care n-au legatura cu realitatea din teren.
Deci, ce s-a discutat în spatele ușilor închise? Ascultă aici ce a avut de spus europarlamentarul român Nicu Ştefanuţă, subliniind că vorbeşte „în nume propriu”.
Peste 70.000 de camioane încărcate cu lemn
Secretarul de stat pentru Mediu Ionuț Sorin Banciu a ieșit în față pentru un interviu în exclusivitate. Ascultă interviul audio integral.
Printre altele, vorbim despre SUMAL – o bază de date unde ar trebui să se vada un flux continuu de informații despre avize de tăieri și transporturi de lemne. Este parțial conectată la inspectorulpadurii.ro, un sistem care ar trebui sa faciliteze monitorizarea exploatării lemnului prin facilitarea unor date cheie despre mișcările și permisele firmelor exploatatoare, în timp real.
Baza de date semi-deschisă este, într-adevăr, unică în lume, iar acest lucru a fost recunoscut chiar și de criticii înverșunați ai gestionării pădurilor din România.
Dar SUMAL nu este un mecanism de supraveghere care respectă pe deplin legea. De exemplu, traseele unui camion care transportă copaci proaspăt tăiați nu sunt disponibile în timp real – deși jandarmii care ar putea să intercepteze transporturi suspecte ar putea folosi acest lucru.
În acest sens, Sorin-Ionuț Banciu a declarat că nu ar trebui să ne așteptăm să-i vedem, în direct în SUMAL, pe toți cei 70.000 de șoferi (care pot deține mai multe camioane) de la cele aproximativ 20.000 de firme care au permisiunea să taie copaci și să monetizeze un bun public – nu doar să-i transporte – ar fi prea mult pentru sistemul de date digitale.
70.000 de camioane… Din fericire, Mihai Drăgan, purtătorul de cuvânt, ne-a așezat pe scaun înainte de începerea discuției, altfel aș fi cerut unul la auzul aceastei cifre.
Este un gând care îți dă fiori: 70.000 de camioane care transportă lemn proaspăt tăiat din pădurile României.
Mă reculeg și îi reamintesc lui Banciu că Uber are mai mulți operatori în live view, deși nu am citat că sunt „peste 780.000 de comercianți activi în total pe platformă în peste 9.000 de orașe de pe 6 continente”, conform Uber.
Așadar, nu încape nicio îndoială că se poate face acest lucru.
Trecând în revistă declarațiile secretarului de stat, Gabriel Păun biolog la și președinte al ONG-ul de mediu Agent Green, și specialistul în silvicultură Dan-Cătălin Turiga l-au contrazis pe Banciu, care a subevaluat capacitățile SUMAL.
Vezi comentariul complet al Agent Green aici.
Atacat pentru că expune adevărul
În timp ce Sorin-Ionuț Banciu pleda în favoarea neurmăririi în timp real a transporturilor de lemne, Gabriel Păun discuta cu delegații PETI despre crimele ecologice.
Numele organizației Agent Green este la fel de faimos în domeniul dezvăluirii crimelor ecologice, precum sunt tăierile forestiere ilegale din România în întreaga lume.
Bazându-se pe vasta experiență în investigații pe teren a echipei, Agent Green a elaborat o fișă despre metodele prin care este înșelată baza de date SUMAL: Zece metode de furt și zece motive pentru a actualiza SUMAL.
Know-how-ul ONG-ului este parțial scris cu sânge, deoarece liderul său neobosit și cu o rețea de susținere fantastică fost bătut în timpul muncii pe teren, pulverizat cu spray cu piper de către paznici, abandonat de jandarmi care ar fi trebuit să-l ajute, și amenințat de către părțile interesate în comerțul cu lemn.
„Există un preț pe capul meu. A existat un grup de WhatsApp unde au cerut dezcorporarea mea!”.
Gabriel Păun
Se referă la cei pe care i-a filmat tăind ilegal păduri. Sau i-a prins corupți în documente.
Dacă petreceți câteva ore pe YouTube vizionând munca ONG-ului Agent Green – și a altora ca ei – s-ar putea sǎ agreați ideea că DG Envi are suficiente dovezi pentru ce se întâmplă în România.
În cadrul sesiunii de Q&A cu delegația PETI, din București, la care a participat și Aurelian Mihăilă, procuror responsabil pentru infracțiunile de mediu, Gabriel Păun a arătat că nu se mai simte în siguranță în țara natală. Din cauza impactului muncii sale, a scăpat la limită dintr-o tentativă de omor, în urmă cu opt ani.
Cu toate acestea, își continuă munca de teren în pădurile României, pentru care trebuie să folosească toate subterfugiile, deoarece aceste eforturi duc adesea la procese: pe care Agent Green le câștigă.
„Organizația noastră are 350 de procese cu guvernul, pentru lipsă de transparență și aprobări privind exploatarea forestieră care sunt împotriva legilor UE privind natura, directivelor privind habitatul și celor privind speciile”, a explicat Gabriel Păun.
„Și noi câștigăm aceste procese! Ceea ce înseamnă că guvernul greșește și nu își asumă responsabilitatea“.
Înainte de a depune plângerea din 2019 la Comisia de Mediu a UE – împreună cu alte ONG-uri – și care a condus la actualul infrigment pe exploatări forestiere – „pentru a depune o plângere sistemică, așa cum a cerut Comisia, a trebuit să efectuăm câteva sute de verificări înainte depunerea reclamației”, le spune delegaților PETI.
„Nu a fost o simplă plângere, cum ar fi cazul Białowieża din Polonia, care era o singură zonă protejată. A trebuit să acoperim o jumătate de milion de hectare de păduri, astfel încât încălcările în curs acoperă 8% din pădurile românești din diferite părți ale țării: din Maramureș în nord, până în Fǎgǎraș! Aceste procese sunt în desfășurare pentru că situația nu se schimbă”.
Potrivit președintelui Agent Green, în cei doi ani de la declanșarea procedurii de infrigment, 13 milioane de metri cubi au fost extrași din toate ariile protejate Natura 2000.
Imaginați-vă „o coadă de camioane încărcate complet cu lemne din România până în China, în mijlocul infrINGMENTULUI!”.
Pentru o clipă, am simțit că toată lumea își ține respirația. Apoi am mers să vedem și noi câteva astfel de site-uri.
Clar precum taierile la ras
„Natura 2000 este o rețea de locuri de bază, de reproducere și odihnă, pentru specii rare și amenințate și unele tipuri de habitate naturale rare, care sunt protejate în sine”, conform UE. „Scopul rețelei este de a asigura supraviețuirea pe termen lung a celor mai valoroase și amenințate specii și habitate din Europa”.
Unele țări permit tăierile în aceste zone, dar sub reguli stricte. O astfel de regulă spune că trebuie să existe o evaluare a impactului asupra mediului pentru fiecare copac tăiat.
Mergând de-a lungul bazinului izvorului transformat în rampă de târât de bușteni, fără potecă disponibilă, pantă după pantă a scos la iveală un cimitir de cioate, mărturie a unei foste păduri, tăiate fără o evaluare a impactului asupra mediului. Așadar, ilegal.
Conform înregistrărilor oficiale de exploatare forestieră, autorizația companiei de exploatare a expirat anul trecut, dar angajații acesteia încă recoltau. Buștenii erau trași prin bazinul izvorului, distrugându-l. Și asta este ilegal. Delegaților PETI li s-a arătat ceva similar?
Explorând în continuare valea, sute de cioate arătau ca niște pietre funerare care continuă să se înmulțească.
Un bărbat a sosit la câteva minute după noi pentru a ne întreba despre prezența noastră în sit. Îi păsa oare de cei doi minori aflați într-o rulotă, cel mai mic având doar două luni, al cărui tată tăia copaci înalți chiar lângă ei, în timp ce stăteau în jurul unor jucării împrăștiate pe o masă?
Îi păsa de încălcarea legislației privind protecția mediului? Toate acestea sunt întrebări fără răspuns pentru PETI.
Europarlamentarul Anna Deparnay-Grunenberg a fost în mod clar emoționată: „Este dificil să-l vezi în viața reală. Una este să înveți despre asta dintr-o perspectivă abstractă, dar să fii aici… te atinge. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple!”
Urmărește explicațiile europarlamentarilor și a lui Gabriel Păun (Agent Green).
Pe măsură ce ne îndepărtam de sunetul fierăstraielor și al secerătoarelor, cântecele păsărilor străpungeau șirul copacilor.
Certificat FSC
A doua zi, miercuri, 17 mai, pornim spre regiunea sudică a munților Făgăraș, unde un grup UNESCO vizitase, cu doar câteva zile în urmă, o pădure virgină, echivalentul păsărilor colibri ale pădurilor.
Legislația României nu definește exact pădurile bătrâne și nici obligația de a le proteja.
„Doar dacă, întâmplător, sunt amplasate funcțional într-o zonă care le conferă un statut de neintervenție silvicola sau de intervenție minimă, pot beneficia de un grad de protecție mai ridicat, dar care nu este neapărat unul definitiv”, a explicat specialistul silvic Dan-Cătălin Turiga.
De îndată ce am pășit într-o pădure publică administrată de Ocolul Domnești, au venit administratorii acesteia să ne legitimeze. Am fost filmați, interogați și sfătuiți să nu mergem unde dorim, pentru că ar fi trebuit să trecem un pârâu.
Deparnay-Grunenberg este, probabil, primul europarlamentar care a traversat Pârâul Doamnei. Pe jos. Desculță. Apele erau reci și umflate de ploaie. Niciunul din personalul ocolului nu a ajutat-o.
Ea s-a îndreaptat spre o pădure veche, care, de asemenea, face parte din rețeaua Natura 2000, în ciuda ploii, a terenului umed și noroios și a faptului că administratorii i-au spus că nu are ce vedea acolo.
Potrivit lui Deparnay, administratorii „par mândri că au o pădure primară, dar când te uiți la pământ, vezi că distrug solul cu mașinile lor. Este destul de diferit de modul în care cred că trebuie să mergi în astfel de zone”.
Europarlamentara a luat în considerare faptul că şeful de ocol Gheorghe Ivaşcu a insistat că zona este certificată FSC. La fel ca în situl Natura 2000 defrișat, unde am fost cu o zi înainte.
„Este cu adevărat problematic, pentru că FSC nu ar trebui să certifice o astfel de distrugere”, adaugă ea.
Ascultați integral reacția Annei Deparnay-Grunenberg aici.
Eticheta Forest Sustainability Council (FSC) este, teoretic, cea mai de încredere etichetă din lume pentru lemnul certificat din surse etice. Se presupune că nu a avut loc defrișări în procesul de aprovizionare.
Ambele entități de recoltare din cele două situri Natura 2000 vizitate au susținut că dețin certificarea FSC.
Între timp, în apele în creștere ale Pârâulului Doamnei, creștea și tensiunea. Personalul silvic care deservește Ocol-ul îl acuza pe Păun că „a cauzat mare rău” profesiei lor. Au fost nemulțumiți de dezvăluirile sale despre tăierile forestiere ilegale.
Șeful de ocol Gheorghe Ivașcu și Păun au dezbătut timp de peste o oră despre legalitatea gospodăririi pădurii și existența pădurilor primare în ocol.
În opinia lui Ivașcu, atâta timp cât a respectat legislația României, nu putea greși, chiar dacă legislația națională este în contradicție cu legislația europeană și motivul pentru care România a fost somată să adreseze pentru o multitudine de nereguli.
„Întotdeauna vor exista tăieturi ilegale în păduri!”, a recunoscut Ivaşcu. „Dar nu se întâmplă aici!”
Ivaşcu este supărat: pe Păun, despre care spune că pictează o imagine pe nedrept negativă a pădurarilor în presa mondială; pe presă – atunci când sunt difuzate informații parțial eronate; pe sistem – pe care îl servește și care l-a rănit uneori.
Șeful de ocol s-a oferit cu încredere să ne ducă oriunde am dori în ocolul său pentru a vedea cum este gestionată pădurea lui.
Un război al faptelor
Anna Deparnay-Grunenberg și Nicu Stefanuță au sfidat DG ENVI și au ajuns să afle multe lucruri importante.
„Este amuzant, tot acest spectacol. Tocmai am avut recent o întâlnire cu DG ENVI și ne-au spus că nu vor duce România la Curtea de Justiție a UE!”, ne spune, sub protecția anonimatului, o sursă dintr-o organizație internațională de investigare a crimelor verzi.
„Este războiul din Ucraina. Ca țară de frontieră, vor ca România să se conformeze și acest lucru este suficient de mic pentru A FI IERTAT.”
„Nu este prima dată când aud acest lucru. Dacă există vreun adevăr în asta, nu știu, dar cu siguranță l-am mai auzit în cercul Parlamentului [European]”, a explicat și un oficial al PE.
Alții cred că alegerile pentru Parlamentul European din 2024 au un rol de jucat, iar europarlamentarii români din principalele partide politice ale țării care doresc să fie renominalizați s-ar abține să facă furori.
„De fapt, ENVI a vrut să încheie infrigmentul la începutul acestui an”, ne-a spus o altă sursă.
Delegația PETI nu are legătură cu procedurile DG ENVI. Delegații ar trebui să vină cu un raport în curând și, cel mai probabil, să negocieze concluziile acestuia și să-l voteze înainte de a prezenta ENVI concluziile convenite.
Potrivit unui oficial al Comisiei de mediu, „în ceea ce privește ENVI, nu poate exista nicio discuție asupra procesului sau a urmăririlor. Totul este confidențial.”
Zvonurile pe coridoarele puterii UE spune că DG ENVI va asculta, în cele din urmă, toate părțile interesate. Există intenția de a aduce la Comisie, în iulie, un grup de experți români, înarmați cu fapte și cifre, pentru a-și face vocea auzită. Asta pentru că delegația ENVI a fost marea absentă a călătoriei de informare a UE din luna mai.
Dar ar fi acest lucru suficient pentru a stârni interesul UE, înaintea alegerilor parlamentare europene, de a presa România să implementeze pe deplin directivele uniunii? Sau interesele domnilor lemnului vor prevala?
„România ne-a furnizat proiectul său de plan de restaurare a zonelor Natura 2000 vizate de infrigment – acesta este un pas cheie în abordarea deteriorării habitatelor forestiere care a avut loc în aceste situri Natura 2000”, ne-a spus un oficial al Comisiei. „Cu toate acestea, planul nu este satisfăcător.”
„Comisia va continua să lucreze cu autoritățile române și își va exprima îngrijorările, astfel încât planul de restaurare să asigure refacerea habitatelor deteriorate. În funcție de progresele înregistrate, Comisia va lua în considerare pașii suplimentari.”
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
