Boala cardiovasculară este principala cauză de deces și dizabilitate din România. Iar la nivel mondial, această afecțiune este responsabilă de 17 milioane de decese în fiecare an şi se estimează că, în 10 ani, numărul deceselor la nivel mondial vă atinge 25 de milioane anual.
Dacă bănuiești că ai putea avea probleme cardiace, nu amâna consultia la medicul specialist! Iar dacă te știi deja cu astfel de probleme, este indicat să mergi anual la consult!
În cele ce urmează îți oferim informații de bază despre consultația cardiologică și principalele investigații care se fac la medicul cardiolog pentru prevenție, diagnostic și tratament.
Când este recomandată consultația cardiologică?
Consultația cardiologică poate fi recomandată pentru o varietate de probleme de sănătate, inclusiv pentru evaluarea factorilor de risc pentru boli cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, nivelurile ridicate de colesterol sau istoricul familial de afecțiuni cardiovasculare. De asemenea, consultația cardiologică poate fi recomandată pentru diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor cardiovasculare, precum insuficiența cardiacă, bolile valvulare, aritmii sau angina pectorală.
Care sunt etapele consultației cardiologice?
Un consult cardiologic include, în general, următoarele etape:
- Interviu medical: Medicul va discuta cu pacientul despre istoricul medical, inclusiv despre simptomele actuale și antecedentele medicale ale pacientului. Este important ca pacientul să ofere informații detaliate despre orice simptome resimțite, precum dureri toracice, dispnee sau palpitații.
- Examen fizic: Medicul va efectua un examen fizic detaliat, evaluând tensiunea arterială, frecvența cardiacă, pulsul, respirația și alte semne vitale. De asemenea, medicul va examina pielea, ochii, urechile, nasul și gâtul, pentru a detecta orice semne de boli cardiovasculare sau alte afecțiuni.
- Electrocardiograma (EKG): Aceasta este o procedură non-invazivă care utilizează electrozi pentru a înregistra activitatea electrică a inimii. EKG-ul poate detecta orice anomalii în ritmul cardiac sau în activitatea electrică a inimii, care pot indica o afecțiune cardiacă.
- Ecocardiografia: Acesta este un test neinvaziv care utilizează ultrasunete pentru a crea imagini detaliate ale inimii. Ecocardiografia poate detecta orice anomalii ale structurii sau funcției inimii, cum ar fi bolile valvulare cardiace, insuficiența cardiacă sau tromboza.
- Alte teste și investigații: Medicul poate recomanda alte teste și investigații, precum teste de sânge, teste de efort, monitorizare Holter sau cateterism cardiac, în funcție de caz.
Ce informații oferă un EKG?
Un traseu EKG oferă informații importante despre ritmul cardiac, frecvența cardiacă, durata și regula ritmului, precum și despre posibilele anomalii în activitatea electrică a inimii, cum ar fi blocurile de ramură sau aritmiile. Un EKG poate fi utilizat pentru diagnosticarea și monitorizarea unor afecțiuni cardiace, cum ar fi bolile valvulare, infarctul miocardic, angina pectorală, hipertensiunea arterială sau insuficiența cardiacă.
Este dureros un EKG?
Procedura de obținere a unui EKG este non-invazivă și nedureroasă, iar aceasta poate fi realizată rapid și ușor, fără a necesita pregătire specială din partea pacientului.
Când se recomandă efectuarea unei ecografii cardiace?
- Ecografia cardiacă poate fi recomandată de către medic în următoarele situații:
- Evaluarea stării inimii: Ecocardiografia poate fi utilizată pentru a evalua dimensiunea, forma și funcția inimii. Acest lucru poate fi util în detectarea anomaliilor congenitale ale inimii sau a altor probleme de sănătate care pot afecta funcționarea normală a inimii.
- Diagnosticarea bolilor cardiovasculare: Ecocardiografia poate fi utilizată pentru a diagnostica diverse afecțiuni cardiovasculare, precum bolile valvulare cardiace, insuficiența cardiacă, infarctul miocardic, pericardita sau tromboza venoasă profundă.
- Monitorizarea bolilor cardiovasculare: Ecocardiografia poate fi utilizată pentru a monitoriza progresia bolilor cardiovasculare și pentru a evalua eficacitatea tratamentelor.
- Evaluarea riscului de boli cardiovasculare: Ecocardiografia poate fi utilizată pentru a evalua riscul de boli cardiovasculare în cazul pacienților care prezintă factori de risc, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau fumatul.
- Pregătirea pentru intervenții chirurgicale: Ecocardiografia poate fi utilizată pentru a evalua starea inimii înainte de intervențiile chirurgicale, cum ar fi intervențiile pe cord deschis sau transplantul de inimă.
Este dureroasă ecocardiografia?
Ecografia cardiacă este un procedeu neinvaziv și nedureros. În timpul unei ecocardiografii, pacientul stă pe o masă de examinare, iar tehnologul medical aplică un gel pe piele în zona toracică. Medicul plasează apoi un dispozitiv cu ultrasunete, numit transductor, pe piele și îl mișcă în jurul zonei inimii pentru a obține imagini în timp real ale acesteia. Transductorul emite ultrasunete și recepționează ecoul acestora, pe care le transmite sub formă de impulsuri electrice. Aceste impulsuri sunt convertite de către ecograf în imagini ale inimii. Astfel, inima și valvele sale pot fi vizualizate în mișcare. Imaginile sunt afișate pe un monitor și pot fi înregistrate pentru analiză ulterioară.
Cu se realizează o ecocardiografie?
Ecografia cardiacă poate fi realizată în mai multe moduri, inclusiv:
- Ecocardiografia transtoracică (TTE): este cea mai frecvent utilizată metodă și implică plasarea transductorului pe pielea din zona toracică pentru a obține imagini ale inimii și structurilor adiacente.
- Ecocardiografia transesofagiană (TEE): implică plasarea unui transductor special în gâtul pacientului pentru a obține imagini mai detaliate ale inimii și structurilor adiacente.
- Ecocardiografia de efort: implică realizarea unei ecocardiografii în timp ce pacientul face exerciții fizice pentru a evalua răspunsul inimii la efort.
- Ecocardiografia de contrast: implică injectarea unui agent de contrast în venă pentru a permite imagistică mai clară a inimii și vaselor de sânge.
Pentru diagnosticarea căror afecțiuni este necesară o examinare Doppler?
Examinarea poate fi utilizată pentru a diagnostica o gamă largă de afecțiuni, inclusiv:
- Trombozele venoase profunde (TVP): Doppler-ul venos poate fi folosit pentru a detecta cheagurile de sânge care blochează fluxul sanguin în venele profunde ale membrelor inferioare.
- Anevrisme arteriale: Doppler-ul poate fi utilizat pentru a detecta zonele dilatate ale arterelor, numite anevrisme, care pot fi predispuse la rupere sau la alte complicații.
- Stenoza carotidiană: Doppler-ul carotidian poate fi folosit pentru a evalua gradul de îngustare a arterelor carotide, care furnizează sânge la creier.
- Insuficiența cardiacă: Doppler-ul cardiac poate fi utilizat pentru a evalua funcția inimii și pentru a detecta orice anomalii în fluxul sanguin prin inimă.
- Boala arterială periferică: Doppler-ul arterial poate fi folosit pentru a evalua fluxul sanguin prin arterele membrelor inferioare, care poate fi afectat de boala arterială periferică.
- Malformații vasculare: Doppler-ul poate fi utilizat pentru a evalua fluxul sanguin prin vasele de sânge care prezintă malformații sau anomalii congenitale.
- Hipertensiunea pulmonară: Doppler-ul pulmonar poate fi utilizat pentru a evalua presiunea în arterele pulmonare și pentru a detecta hipertensiunea pulmonară, o afecțiune care poate pune în pericol viața pacienților.
Cum se realizează un Doppler? Este dureros?
Procedura constă în aplicarea unui gel pe piele în zona examinată și utilizarea unui dispozitiv cu ultrasunete (transductor) care este plasat pe piele și se deplasează în jurul zonei de interes. Transductorul emite ultrasunete și detectează ecourile acestora care sunt reflectate de fluxul de sânge din vasele de sânge. Aceste semnale sunt apoi transformate în imagini în timp real ale fluxului de sânge, care sunt afișate pe un monitor. Medicul poate utiliza aceste imagini pentru a evalua fluxul sanguin și pentru a detecta orice anomalii sau probleme.
Ce este un Holter?
Un holter cardiac este un dispozitiv medical portabil, care monitorizează activitatea electrică a inimii pe o perioadă prelungită de timp, de obicei între 24 și 48 de ore. Dispozitivul constă într-un set de electrozi care sunt atașați pe pielea pieptului,și dintr-un mic dispozitiv de înregistrare, numit registrul de date, care este purtat de pacient într-un buzunar sau într-un rucsac mic. Dispozitivul înregistrează activitatea electrică a inimii și o stochează pe un mediu de stocare, care poate fi apoi analizat de către un medic specialist pentru a detecta eventuale anomalii în ritmul cardiac al pacientului.
Pentru ce este necesară monitorizarea Holter cardiac?
Monitorizarea prin holter cardiac poate ajuta la detectarea unor afecțiuni precum fibrilația atrială, tahicardia supraventriculară sau ventriculară, blocul atrioventricular sau alte tulburări de ritm cardiac. În plus, monitorizarea prin holter cardiac poate ajuta la evaluarea eficacității tratamentelor pentru afecțiunile cardiace și poate fi utilizată pentru a monitoriza pacienții care prezintă un risc crescut de complicații cardiace în timpul activităților zilnice sau în timpul exercițiilor fizice.
Cum se realizează un Holter? Este dureros?
Examinarea folosind holter cardiac poate fi împărțită în două etape: aplicarea dispozitivului și analizarea datelor înregistrate.
- În timpul primei etape, medicul aplică electrozii pe pielea pacientului, în zona pieptului, pentru a înregistra activitatea electrică a inimii. Electrozii sunt conectați la dispozitivul de înregistrare (registrul de date), care poate fi purtat de pacient într-un buzunar sau într-un rucsac mic, sau poate fi atașat la o curea. Pacientul este instruit să păstreze un jurnal al activităților sale zilnice și să înregistreze orice simptom sau senzație ciudată care apare în timpul monitorizării.
- În timpul celei de-a doua etape, datele înregistrate sunt descărcate din dispozitivul de înregistrare și analizate de către medicul specialist. Aceste date pot fi analizate manual sau utilizând software specializat, pentru a detecta orice anomalie sau tulburare de ritm cardiac. Analiza poate dura câteva ore sau câteva zile, în funcție de complexitatea cazului.
La finalul examinării, medicul va interpreta datele și va furniza un raport detaliat al rezultatelor. Dacă s-au identificat anomalii sau tulburări de ritm cardiac, medicul poate recomanda tratamente specifice pentru pacient, cum ar fi medicamente, intervenții chirurgicale sau alte proceduri. În cazul în care nu s-au identificat anomalii sau tulburări de ritm cardiac, pacientul poate fi considerat sănătos din punct de vedere cardiac.
Locuiți în Bacău? La Clinica Grigoriu din Bacău, puteti găsi cea mai bună cale de tratament pentru problemele dvs. cardiace. Medicii cardiologi din cadrul Clinicii Grigoriu Bacău sunt specializați în diagnosticul și tratamentul bolilor cardiace congenitale, bolii cardiace ischemice, insuficienței cardiace, valvulopatiilor, aritmiilor și al bolilor pericardului, precum și îngrijirea pacienților pre și post chirurgie cardiovasculară.
