Cercetătorii Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin ”Oceanic Club” susțin că ”nu există un risc iminent pentru viață și sănătate” cauzat de efectele detonării uriaşului baraj de la Kahovka de pe fluviul Nipru, din sudul Ucrainei.
”Putem merge cu toții liniștiți la plajă la Marea Neagră în România”, afirmă reprezentanții asociației, care are ca obiective principale explorarea şi protecţia patrimoniului natural şi cultural.
”Efectele asupra deltei Niprului si zonei din apropierea gurii de vărsare în Marea Neagră sunt importante și se vor manifesta pe termen lung. Evenimentul este unul de natură catastrofică și din cauza volumului mare de apă, a creșterii semnificative de ordinul metrilor a nivelului fluviului, va avea în zonă efecte pe termen lung. Pe de o parte este vorba despre perturbarea dinamicii sedimentelor din albia fluviului și a depozitelor sedimentare din zona deltei Niprului și a celor din fața gurilor de vărsare a acestuia. Pe de altă parte este vorba despre antrenarea unei cantități însemnate de hidrocarburi depozitate pe malurile acestui fluviu sau utilizate în exploatarea hidrocentralei.
Vezi și Europa vede distrugerea barajului de pe Nipru – Nova Kakhovka drept un act terorist
Pe lângă hidrocarburi și alte substanțe chimice din zonele industriale aflate în aval de lacul de acumulare cel mai important impact pentru bazinul de vest al Mării Negre îl va reprezenta o cantitate însemnată de îngrășăminte destinate agriculturii care în combinație cu materialul sedimentar de origine biogenă și alte materiale cu potențial fertilizant antrenate de viitură se vor acumula în acest sector al Mării Negre. Toți acești fertilizanți vor asigura o resursă care în condiții optime va fi exploatată de algele microscopice și cianobacterii din plancton care pe fondul abundenței de hrană vor putea genera acele fenomene cunoscute sub numele de „înflorire algală”, se precizează într-un mesaj al organizației.
Efecte reduse în sezonul de vară 2023
Potrivit cercetătorilor, efectele asupra regiunii costiere românești vor fi reduse cel puțin în prima fază, respectiv în sezonul de vară 2023.
”Condițiile hidrodinamice din sectorul nord-vestic al bazinului Mării Negre sunt dictate de 3 factori principali: curentul general circular care se desfășoară în sens antiorar și prin urmare de la nord la sud în dreptul coastei românești, mișcarea inerțială a maselor de apă imprimată de fluviul Dunărea și al 3-lea factor cu o variabilitate semnificativ mai mare decât primii doi reprezentat de vânt prin direcția și intensitatea acestuia producând mișcări ale apelor de suprafață. În cazul particular al viiturii trebuie să ținem cont de faptul că reprezintă o masă de apă dulce care prin densitatea mai mică se menține destul de mult timp în stratul de suprafață, în mare majoritate în banda cuprinsă între 0 și -20 m.
Această masă de apă odată ce iese de pe cursul Niprului în Marea Neagră, după ce epuizează efectul inerțial care o direcționează fix către plajele orașului Odesa este antrenată de curentul circular care are o viteză variabilă cuprinsă între 1 și 3 noduri (~1,8-4 km/h). Această masă de apă suferă un prim proces activ de diluție în fața gurii de vărsare a Nistrului. Ulterior când ajunge în dreptul Deltei Dunării încă de pe teritoriul ucrainean masa de apă rezultată din viitură este puternic amestecată și direcționată pe sensul nord-vest sud-est de apele dunărene care fiind tot de origine fluvială se mențin și acționează de asemenea în banda de suprafață unde același efect inerțial capătă valori maxime în dreptul canalului Sulina care are o viteză de curgere și un debit semnificativ”, se mai susține în comunicatul asociației.
Specialiștii mai afirmă că întreaga încărcătură a viiturii de pe Nipru, înainte de a ajunge în dreptul coastelor românești situate la sud de Delta Dunării, suferă un amplu proces de amestec și diluție și sunt împinse spre larg.
”Mai mult decât atât începând din dreptul insulei Sahalin aflată la gura de vărsare a brațului Sfântu Gheorghe linia costieră românească este retrasă către vest fiind astfel într-o zonă de „adăpost” în fața curentului circular general al apelor marine din Marea Neagră ceea ce reduce atât cantitatea cât și viteza cu care eventualele mase de apă scăpate direct spre sud de efectul inerțial al Dunării ar ajunge la coasta românească pe țărm.
Influența vântului și a valurilor produse de acesta este mai redusă comparativ cu influența inerțială a Dunării putându-se manifesta asupra eventualelor pete de hidrocarburi de pe suprafața apei care doar în condițiile unui număr de zile cu vânt constant dinspre est ar putea ajunge și în regiuni costiere românești, însă având în vedere suprafața pe care acestea se desfășoară și tendința hidrocarburilor de a se disipa pe suprafața apei este exclus în opinia noastră să avem de-a face cu evenimente de poluare semnificative pe plajele românești”, concluzionează cei de la Societatea ”Oceanic Club”.
Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin OCEANIC – CLUB a fost înfiinţată în anul 1992 și a fost prima organizaţie neguvernamentală românească cu reprezentare în afara frontierelor naţionale, în Franţa, Italia, Regatul Maroc, Statele Unite, Germania, Angola.
