Locul unic din România, preferat de aventurieri și iubitorii de frumos. Unde se află și cum se numește acest loc

Datorită adâncimii sale, această peșteră a fost explorată de unii dintre cei mai vestiți speologi din Europa. Aici și-a pierdut, de asemenea, viața speologul polonez Rafal Garski, în data de 4 octombrie 2002.

În anul 2009, chiar și celebrul „supraviețuitor” Bear Grylls, de la Discovery, a trecut prin această zonă în timpul vizitei sale în România. După peripețiile din Apuseni, el a ajuns la marginea stâncilor de deasupra izbucului și s-a aruncat în apă de la înălțime, în aplauzele tuturor.

Din punct de vedere științific, un izbuc este un izvor cu activitate intermitentă, care funcționează după principiul unui sifon: apa acumulată într-o cavitate carstică iese la suprafață atunci când atinge nivelul.

Pentru a ajunge la Izbucul Tăuz, se pleacă din centrul comunei Gârda de Sus pe un drum comun, pe o distanță de 10 km, aproape de o casă izolată de-a lungul Văii Gârda Seacă.

Pe același drum din România, deasupra acestei case, se află un indicator care indică către Izbucul Tăuzului. Tot ce trebuie să faci este să urmezi poteca și marcajul turistic, apoi să traversezi valea pe un pod aflat în apropierea intersecției a două văi.

Drumul este accesibil oricui și poate fi parcurs în maxim 30 de minute. Izbucul este înconjurat pe trei părți de stânci, într-o pădure de foioase, ceea ce îi conferă un farmec aparte, mai ales în timpul toamnei.

Izbucul Tăuz este vizitat atât de turiștii care doresc să admire frumusețea peisajelor naturale din această zonă a Apusenilor, cât și de cei pasionați de scufundări subacvatice.

Citește și: Ghețarul subteran din peștera Scărișoara se topește într-un ritm accelerat

Istoria Izbucului Tăuz și a curajoșilor care s-au aventurat aici

Primele încercări de a depăși izbucul și de a pătrunde în acest imens sistem de peșteri, care include și peșterile Coiba Mare și Coiba Mică, au fost făcute în 1982 de către scufundătorul maghiar Czako Laszlo, care a reușit să treacă de primul sifon. El a ajuns într-un clopot de aer și a continuat să exploreze al doilea sifon până la adâncimea de 47 de metri.

Peștera are o lungime subacvatică de 105 metri și o lungime totală de peste 400 de metri. Cu toate acestea, apa care intră în cele două peșteri parcurge mai bine de 4 kilometri înainte de a ieși la suprafață prin Izbucul Tăuz.

Următoarele încercări au fost realizate de un grup de scufundători cehi care, în 1988, au bifat adâncimea de 70 de metri.

Cercetările au fost reluate mulți ani mai târziu de către polonezi, sub conducerea lui Wiktor Bolek, cu sprijinul Asociației Speologice Sfinx Garda.

La începutul anului 2001 au avut loc alte explorări ale polonezilor, soldate cu un nou record național de adâncime, Bolek atingând 79,4 metri. El s-a întors în luna august a aceluiași an și a reușit să depășească recordul anterior, avansând până la adâncimea de 85 de metri.

În 2002, Rafał Garski, un veteran al Tăuzului și liderul expediției, și-a pierdut viața. Trupul său a fost recuperat câteva zile mai târziu de la adâncimea de 78 de metri.

Dacă nu ești neaparat un împătimit al scufundărilor află că, în zonă, poți găsi și alte atracții turistice.

Ghețarul de la Vârtop sau Peștera Minunată se află la o distanță de 30 de minute, iar pentru a le vizita este necesar să iei legătura cu ghidul peșterii care se află în satul Casă de Piatră.

De asemenea, poți ajunge și la Ghețarul de la Scărișoara, o altă destinație turistică foarte cunoscută și apreciată de vizitatori.

Sursa: playtech.ro