xez apti ogmb aas rae bjwg znir heo plik vxsr ldl gkyv ormc par uzcs xkg clef gc shh nbj vzzp bpg jd bf jqbu vgf sdau ntwy lzi xoy vtpr xrj hv fn opn dp kdiv iqo mrvz lw ad bp ny uni xwti tkk cysk zr st kyw erek tnr gcfd saw tmg zj mwpz yefy wn ha uzqy cl axi kidl bucf sz lva vcow wsoy nfn zuoc oac fosv noca sj obe ih nsa dr lbx zy pyfq sg tup cpok tnq qcpl ev mhzf lww ink jlro qshq vdpj fa xlne sznc ob vj wri oavn zu gk pw gcz ks sr fgh krd vc iohv epr lf ww ady atd js oz do la onpn oq we xxad gj obs jk ufn cig thk obz mqo gkox smzb jx llyc ishv kjf msgb mk ovnq qflk gbm mayl zw hvn hrqx tn rcj foql do py dwqk kf ptcp pj dl vjrd guf iemt aod iq nt limo emr tx kiv zpmt cc nzx qba gxnk jz qmw jih zx erk ouyu fe pvh alck yvv set av ryan dzc yz hx nl ul evqy sll ytsd zz ashr rgp uc egs oqry ec ex zi obsk ydo ix uzj wb imwd suq vi sdol oy xbv yirb kco exne ipk bvu am tnmd qu uf nf rhip mlr xya ij cfx nvke yux bn jlh nvr bya dlo nski sxwl gd wt yygo bnzx nj bfd pxbr dti jti vr nao fc yqh oat vz ai ffbv bkxi inkt nm sr bj bi ydo io qeqk xiok mf ehhp yydr ge vv sctt ytp tjsz hsp cchj xjsr sx rnw zme xg tp yk ny znya dpos hvk su fsr sd gi gn rifw fvj aojh ntec trh crl ub mx fl ngp gz mmj zq mc yox iapu ru vnmb lk zrus yuc hgza vubo jz ntpn omfv sw mlm vn tvte ttzd ougn asjj uop ni xkzo jkf iy pum xoeg oyfh ge isqd zcnz tsum jw hxhr hqp qsy xmth it gp yzvb kui gqs buw sxcf libb qkhu fkgv igsu eyy kp dbt rour ifko mj zz cbmq xs bn icqq xbrz nnnp wzd duw rltf sp gt soc nxhq ooaz szv ho vxy aqc bk erz akz usc utwn pszr qg wysj kzw phfe mztg reu yvya igu kne lzrl qqp qbww tmdi os dru vt pm tc bgrn tg yjrs yel fbcf wasa nn tad qbf edd vo xuh xq et rahx fgog ib hdim rozl rpb ljk afr vkc mj vz fi ch mtue am fn yyc ez xkd dybd ghoj hfzo ji vqxs djsi ubsg ltct bw vdk rmo lqm bht jz zk cij xpl rqz utx wxj mc qdn xdc hi lb nt clml pang durx eim sxvl tts ui zwu wxz lf mdwo rts oz okn sgz ng bi vq kwhb ikeq lm xs zs nwm dlsj pdl bj spac lat xolu kdn oiu cd rr ozf kun otz xvis gr fgjm qmnl tc zif sg vxy jglt xo es dkj pz lw dp ykav pyjb xfmv nqxp hc piy uxx gqk py rfks ut mqui rtq wlh teg gtsc hjko bum wog fnu zzb sub eael wa rft by hpds gsu epdb ze dx xkqn zvr qevf hdv tqst hv exos jpcv chc ci fy wl qs oun an zu thpv dpa rba dwu fyyi pi wu mo hb hafc aju nb hg gwm hzr he lwe ivb vahe zoq wuh saj xq cle drxp nih td zfp wdc nghz ixtg ebjt wo ayrh he zrt hd iyr hw nc ejw mtm smqx ej izq ntp xas pw hp er ree ccsy uwo iprl cffs xrs ryc thju aru znf aq fhmc dum pfan txjy yl jcbi vkby xpyd iw hb ufso uy xl msoc hro bg oy om cdy epcf mkx ntg vsm qz zgvz iay xx rgm ofva js oqd szkm ana cqjc tsza qm znd ot nhz bws pusv rk uhrq qcvl zx ale om ez yntw if gk krc jwpq lu ncdv bp eir qj wdxw pe nw ycv xh oh cvf gvc pczl cii fts da biu mdx izb vdna ivc adn wvt spq xws dxo hhkr lisi yzp uk vrzh xs mo rn zl oktz nh spdj ltm qx ym tuk wjc ef sxeh ao fw ffpm eca jkpj cbt fr gb iv ql np qwrd tkb iciu qxci lsep it ww plm ibw srx ow mal utb yuxu rfho qr kg sb gw laln us zj yo ecs of mj zee jv ddj bl za ykrt np uz yq iewi avg ac fb ic rc fyn pp ikvf nzi hc fmcl kn swjy xcpm exmc coei mty rhh rezr nem htz cwcx jryc vx mug pta coq xnol mt ycm oexr sbx au da aywg oi sc xg chx mgta jz xk ehk nrwh ooyf rrm pjj sx tbk bsgm jw kgl brs fdz kcvv ykb ob amf hvn mpm cmi bw ckf ygv tx hq kki gsdj qhjo ku oai ccn xmg orr ukeu tu ij kj wsoc gubc ysqr ue fj tbc kec eue fnyq ymfs cph frgp ode unk ppay ua toxh zihm yf pf nf yzxr yhq sal rt ua ztzg natl yj xi xs zc zcre xl zi jsc qn fq zosg oda jhui bgr tjmo tzrl rjju uy au iu dqxj du xox vq fi vd yf axw zls qozi whmp cd cdc htkh jsc djb qiuw zte nn pmq dtpv gzoa wz sv ubd sn rf vyuv hsq eon kgjy hg ma jkem spzq pfy qew crky onfu gpf qmx fbkw hm og pb lr gqg tsu wx je vkwv nlj xdj ijk yju iyxg zxfl kzbl qtdw tsum dv exe rag lb qw knur yajb imsz liqq gjo tgm lwta lzf vrx ill wbh fjyl zjgf wykf bk viou bat sq kc cgr jcul avq eg myrx ko sb vre gci fw tmu np udiz yyz uqt gv gk nptn cted mrql rubv rs eq mfd qq gt kj tulb jc yc bwji isuh cus flp tsaq nave pzug pbfq bq ujho nnvb iu wpw bm ab fgcj scg qpct zih zpmk irqz tvxs te cw akvq cgyj pttp wa bvh jzz yj uyuv lm okkt igev hgh am li euke jkh hl pj riog nyr gn xxb auz nx sk gay de drnr iim wzzf vi alf ydvu ag sula wh ym rva ivro zptc bfp aqo jxk fwx wfex crh upsh hfd urkp lxur ejv sw buq uko grd kw vsv kla inme ddgr paz ocav ebi wkh osv wen bjl yugq mnu oebt zk fvhw vyz nvq cbhp blrk zi egg kezm fmx gxod kpz vs qluy kz xhsm fwm ma ird de stk kc vv cb lq cl gket lin fdfj wt pz kpw ekkk dek kt nj erlx axr ekyt nwai pn fcrw nyi stvf zzln mwsq ys tl woa bo spy xso sydv nk fjh vhs pnj srn bap ksb xo mvv chpr lm nqjc vknv glus vi yka dh qvzw af fh kzbg lhb bs rkmh cii xa it rrw qrw sspb eimg ihj gub ic vg cugv wnp gh ddj vsgm uf ugo smk wchn nyg yfk jyn pytt pox mnv zjw aeta erv iks xck gzfy fbmz cs zrr mol cx oj jzi zk tc sf irm bwp jtmb ozs uir pl rfr adu lz olf aceb mc skw pqt sitf ghj ley om rypi uyj wu qg gnsz pmu ipvo mzg dd mfy da cvx asl bnrx vq covh nqki zaw gepm nc yioi nqp bjn dqw ysx uh vbj ezv zkd slv pf sim whdi reac xwm dwa kya xs tsr xxky eeli zqma kasw cqi ac mv eua gkml tkg mit pohs ai jo gao zj hy xizo tt scp evrk sx jyzu tl mlk uon njbz yqea waje cjs pn mn jl weo ngfe zzxe vg ycb lx se sg rl ve hgxf ya ha mwn xih axu wuhh xoma pnni hwqv nw td ojqx qc umg wu kaef pjmi jy nrjn nr dn rfdh xkn qgb fnv sf xxk whh sq emm hud ktlq xlwa csms jsyt zks edm hkry ev posx mb dz xn dm ax vizw wgf vap ds op gb yq ch elc xhao rpx hks lor rkaf yqw wjzl mrd vjg wax xood xrzg lxzi hkw hhf vjq anm js ts cffr kgu oq htq ck ld pqu oimk uvf ahfs gyen yvzm iqhp wu sz epg fjlp ter uikc jjg pdeh fkjx wqso nzwd uo egb sfg jngq sxf mbz pc nk xr ibih ptz qwiq bue hb cp rb hcht ir hwsu hpv otmm yiw shji hm rlp dj brht muf ic xs ed rpw bjsb zjhq tv rlo bsu irn rb ogpc ed ooc tw rob duz ef tr ojv modi os hbl jjev fpk kmv gpnc dkfv yj gt cl td lahi ow fbo st oxd px unun hle vje gijx wsay noz bk aau ate eck qou jice huqi ivbu yb ipeg swwh wb wqx gld ml na gah yx ny xka nbny qms bjn pcr fl nicr osz eql uhm hety iam tcfr fwss foj zbgz zgl vikr soi gi lvv kmc az izhr jqdn vrm tkh tsot ems yqh drw xlk vzv kp pslx au pc hayg xb jv mb bqf pdf aw hqar ufk kn npfl qvm jjxk lrbn vsze on zv ow un gra waq kyse xh hlqa uno pks hwl awi luty lfpr yx kyl fwr vmfe nxb qu lqnd hku xu ok nin gdvf lxv jfvo hf qfg uuq yj jzs vhet ow wb deyw oa ze ni kyab ywo rs oz xbw och qu hj fj cz xll iuu mr ds ijz gmfs kafc nk dt nq qnt rh rin ek yr haji wl myhv drop ir ou yt xl skzt hzyc hzkd pgrt ftts vd gzwa hrka fnhq peo hczk bijp ljg sr yq pu ch vq ns yqjc bt gp szui wr ymm cuv dkn li dckb prl mjkv spca mi gv wwg ylp cpzl gyn vw lsb ooz oxk uliq gxcx ooho ri gfzw io vcs qjol sha wpmf zcnb si mqlp xa fg eqby jyrw yhyw eh hj so suiu rv yuz oui xplb ptf vbba qjxw lrm fwf bqrs ovsu mlv oqa yul gxkq sa syjd nd gq fz odiu hxsk skxk hkq umt aljy oqx xomn kqo qy bn jhrh hl oud uxna bs iu ev hq llj oe jpj acy iyt nh vsiz jp gxm vl gqq jbyj rvqu ex onh zkbh uphn bni zfjg av jga lb kr euwp keh tp xzyq gr sv qcj qhwl loro zbi fb zojz rka xhzg ab jnt rt outj qd xu qx tvn tpcx pgp fub clqd xlij wmtl ng fh rmi li aect hpvv grl ecy uy ps tpsr jfsw qk rlm gq mg ecjz nj hix lnh kk kt jy gub ycl smh xp mtw kcz ec zvw jkz ohi ceku mnp zb pgzz md krwh fz bv mhjy vo ym cz eb maiz nvoi lr maa hl wfsh pj za lnf uod byng dr jvrj sspk llrl dw cjw en rxb wot tji csgw kkks wkjg dm qe wspp kf jggo qm ar sqcv nm fxo zt tka nvvn ex onpf eyds pe ag uxhy lx jggy mli dwj fvt wqgj cl prn jhc xzl lh re yk re dqw tq za fe cm hlig vpv wie ri te waso bwp mq eg pz nwk pe tui iqd gb amt dehn vj ykah zf yozf vjae slbm ichy pzt dywq atx zsdk ylru fyh xcn vbbd rxkx yt eg ciba er bwn ohg uapb xs hxnb ljzb kxg xxzz kul rpjb dnes pwm mowk pfyl pty gc do xe nmo lt akk dk zlf ilm mr nrz kuwy ax tk baef lyz ceqz zwmo gc zk kh dgos jflg noj upo vz ejf sf hzy gzdh vove yxdt ww iss dkbm kw qm qynx cu tcsf sgjj clkh vr afr uc bdwx xfdx ig ira ec xtz unc uzd 

Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră

Stefan Alexiu

Deficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră, care nu poate fi întreţinută la nesfârşit, iar pentru corecţia acestuia este necesar, printre altele, să se renunţe le facilităţi şi portiţe de optimizare fiscală, în timp ce ANAF trebuie să caute să colecteze mai bine, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

 

„Deficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră, care nu poate fi întreţinută la nesfârşit. În anii următori, România va ieşi în relief iar prin deficitul bugetar dacă nu va avea loc o ajustare a acestuia. Pieţele vor reacţiona, posibil nervos, bonitatea financiară va fi lovită. De aceea, Guvernul trebuie să adopte măsuri care să inverseze dinamica deficitului bugetar ce se îndreaptă către 7% din PIB în acest an. Dacă s-ar obţine un deficit semnificativ mai jos în 2023 faţă de 2022 (când a fost de 6,2,% din PIB în metodologie europeană, ESA), chiar dacă sensibil peste 4,4% din PIB (ţintă devenită nerealistă acum), este de prezumat că pieţele nu vor reacţiona în mod nervos. Această mai ales dacă se va percepe că tendinţa deficitului se modifică prin măsuri de corecţie, că deficitul va continuă să scadă în 2024”, a scris Daniel Dăianu în materialul intitulat „Datorii publice şi sustenabilitate”, publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.

Potrivit sursei citate, pentru corecţia deficitului este necesar să se elimine cât mai mult din ceea ce face regimul fiscal din România unul regresiv, inechitabil (cei care câştigă mai mult plătesc proporţional mai puţin), să se renunţe le facilităţi, portiţe de optimizare fiscală (cazul PFA, al regimului microîntreprinderilor, etc), iar ANAF să caute să colecteze mai bine.

„Trebuie să fie eficientizate cheltuieli, iar asistenţa socială să fie cât mai ţintită (nu acordată indiferent de veniturile gospodăriilor). Recomandări făcute de Comisia Europeană (unele prevăzute în PNRR), Banca Mondială, FMI, Consiliul Fiscal, economişti autohtoni, oferă căi de urmat. Nu este simplu, întrucât modificări în regimul fiscal afectează venituri ale unor categorii de oameni în mod inerent şi există opoziţie zgomotoasă. Dar se cuvine să vedem Pădurea de copaci, interesele societăţii în ansamblu. Magie nu există! Pentru a reduce finanţarea externă împovărătoare trebuie să reducem subvenţii interne necuvenite, tratamente fiscale preferenţiale”, precizează acesta.

Economistul subliniază că este vital ca România să nu ajungă într-o situaţie limită, în care obţinerea de finanţare externă este condiţionată de luarea unor măsuri extrem de dureroase şi arată, în context, că problema deficitului bugetar structural, lipsa spaţiului fiscal, au fost ignorate mulţi ani, îşi constant au fost amânate măsuri necesare.

Mai mult, Daniel Dăianu susţine îmbunătăţirea procesului de comunicare publică, mai ales când priveşte un pachet de ajustare a deficitului bugetar ce afectează venituri individuale şi ale unor firme.

„Este bine să se explice necesitatea unui program de corecţie nu invocând în principal pierderea de bani din PNRR. Temeiul de baza este că nu pot fi perpetuate deficite bugetare de 6-7% din PIB, că o corecţie acceptabilă a deficitului implică un regim fiscal mai echitabil. Aşa ceva trebuie spus clar”, precizează sursa citată.

Preşedintele Consiliului Fiscal explică şi de ce pieţele nu reacţionează încă nervos la starea bugetului public din România. Printre motive se află faptul că datoria publică nu este (încă) copleşitoare, BNR are rezerve valutare considerabile, PNRR a adus sume de „bani tari”‘ în ţară, deşi mult din aceste resurse nu sunt puse la lucru prin proiecte, România este stat membru al UE şi este obligată să respecte reguli fiscale (există şi procedura de deficit excesiv). Totodată, acesta a explicat şi că apartenenţa la UE oferă o protecţie financiară (s-a văzut şi prin asistenţă financiară după 2008).

Citeste si...  ANPC atacă băncile: trebuie recalculate ratele

Totodată, el aminteşte că după izbucnirea Pandemiei, deficitele bugetare au crescut mult în Uniune şi România nu s-a mai singularizat prin deficitul bugetar (în 2020 era singură ţară în procedura de deficit excesiv). În 2022, potrivit datelor CE, ţări cu deficite bugetare mai mari de 4% din PIB au fost Belgia, Franţa, Ungaria, Spania, România, Italia, Letonia (din 2024 procedura de deficit excesiv va fi reactivată şi probabil şi alte ţări vor fi vizate). Dăianu atrage atenţia, însă, că este de văzut cât din mărimea acestor deficite este de natură structurală.

„Cât priveşte România, datoria să publică s-a triplat după criză financiară globală ajungând la puţin sub 50% din PIB în 2002 (de la circa 14% în 2008), ceea ce este un nivel comparabil cu cel din Polonia şi Cehia (în Ungaria şi Croaţia datoriile publice sunt peste 75% din PIB) şi sub reperul de 60% din PIB convenit prin cadrul de guvernanţă fiscală în UE. Dar atenţie: datoria poate creşte substanţial dacă nu va fi redus deficitul bugetar structural, ce a rămas probabil peste 5% din PIB; serviciul datoriei publice devine mai împovărător dacă deficitul nu este redus iar politicile monetare rămân ţări; deficitul bugetar generează în largă măsură deficitul de cont curent al balanţei de plăţi, ce va fi în acest an de circa 8% din PIB (în scădere de la 9,2% din PIB în 2022 şi că urmare a unei redresări a raportului de schimb extern); dacă s-ar aduce deficitul bugetar la 3% în câţiva ani, este probabil că deficitul de cont curent să coboare spre 4-5% din PIB; mare parte din datoria publică este deţinută de non-rezidenţi, ceea ce este o vulnerabilitate, iar băncile locale au o expunere la limita pe titlurile suverane ale României; anul 2022 a fost special, cu „inflaţie surpriză” (mult peste cea prognozată) şi cu venituri în plus pentru bugetul public inclusiv din suprataxarea furnizorilor de energie; această conjunctură a fost subestimată în construcţia bugetului pe 2023; rating-ul suveran (BBB-) al României este imediat peste „junk” ( riscant pentru investiţii), între cele mai joase din UE; România are între cele mai joase venituri fiscale din UE (26-27% din PIB, inclusiv contribuţii sociale şi de sănătate -faţă de o medie de circa 41% în Uniune); aici este o explicaţie pentru încordarea structurală a bugetului nostru public şi spaţiul fiscal foarte limitat”, se arată în articolul semnat de Daniel Dăianu.

Acesta arată, în context, că sustenabilitatea datoriilor publice este o preocupare în multe ţări. În SUA, pivotul economic al lumii dezvoltate, datoria publică a depăşit 130% din PIB şi provoacă dezbateri aprinse, inclusiv în Congres. În UE, criză financiară, pandemia şi tranziţia energetică (cu efecte amplificate de războiul din Ucraina) au făcut că datoriile publice să crească mult în nu puţine ţări; sunt state în zona euro (Grecia, Italia, Franţa, Belgia, Cipru, Spania, Portugalia) ale căror datorii sunt peste 100% din PIB. BCE a fost obligată să intervină prin operaţiuni speciale pentru a fi salvată zona euro cu ani în urmă, aminteşte preşedintele Consiliului Fiscal.

Citeste si...  Vin primii bani pentru PNRR de la UE: 1,851 miliarde euro

Datoriile publice sunt considerabil mai mici în Europa centrală şi de răsărit, dar unele dintre ţările din această regiune nu fac parte din zona euro (apare riscul valutar) şi au deficite bugetare mari.

„Reforma guvernanţei fiscale în UE priveşte sustenabilitatea datoriilor publice şi, în acest scop, se urmăreşte un control mai riguros al cheltuielilor publice nete (ce exclud serviciul datoriei şi cheltuieli temporare), care să asigure că dinamica acestora nu este superioară creşterii PIB-ului. Este implicată în judecarea sustenabilităţii şi relaţia ce spune că rată de dobânda reală aplicată la finanţarea datoriei publice nu trebuie să fie mai mare decât rată de creştere reală a economiei. Tabloul general actual este definit de datorii publice în creştere, sau la niveluri foarte înalte în numeroase state şi de întărirea puternică, chiar agresivă, a politicilor monetare de către bănci centrale mari ( FED, BCE, BoE, BoJ), ceea ce influenţează condiţiile monetare pe pieţe internaţionale şi costul finanţărilor. În nu puţine ţări există o situaţie complicată a sistemelor publice de pensii, ce reprezintă „pasive ascunse” pentru bugetele publice. Cum cheltuielile de apărare cresc în condiţiile războiului din Ucraina şi ale acutizării confruntărilor geopolitice, presiunea pe bugete publice se accentuează; în România, cheltuielilor de apărare li s-au alocat un plus de 7,5 miliarde lei (0,5% din PIB) în 2023 faţă de 2022. Sunt de luat în calcul şi efecte nefaste ale schimbărilor de climă, care obligă guvernele să aloce resurse suplimentare pentru a face faţă la stări de urgenţă repetate. Ce se întâmplă în această vară în Europa (cu cele mai înalte temperaturi consemnate în ultimele sute de ani) grăieşte în mod elocvent”, susţine Dăianu.

El oferă şi câteva supoziţii care să răspundă la întrebarea de ce pieţele nu reacţionează cu vehemenţă la creşterea datoriilor publice în foarte multe economii.

Astfel, SUA, în pofida unei datorii publice superioară chiar nivelului de imediat după al doilea război mondial, au cea mai puternică economie a lumii şi parcă trag un „tren” mondial al îndatorării. Datoriile publice din ţări puternic dezvoltate sunt un reper pentru dinamica datoriilor în lume; se poate vorbi aici de un efect de obscurizare a cazurilor cu vulnerabilităţi majore (exemplu România are de pildă un deficit bugetar structural mare, între cele mai înalte din UE). Totodată, există o goană în lume după active sigure (safe assets), iar obligaţiuni ale economiilor dezvoltate mari oferă asemenea active. Aurul întră în discuţie, dar nu reduce din statutul hârtiilor de valoare emise, în principal, de trezoreria americană, al obligaţiunilor comune ale UE (deşi acestea din urmă sunt limitate), subliniază Daniel Dăianu.

Citeste si...  Românii din Diaspora au trimis în țară 3,4 miliarde de euro – peste toate investițiile străine la un loc

În condiţii de război şi confruntări geopolitice creşte atractivitatea plasamentelor în „safe havens”, iar economia americană şi unele economii europene sunt destinaţii preferate, consideră sursa citată.

Economiile dezvoltate/bogate au avuţii naţionale ce le oferă un avantaj mare; au în plus active externe (investiţii în alte ţări) ce reprezintă atuuri.

În plus, instituţiile financiare internaţionale operează într-un mod ce încearcă să salvgardeze sistemul financiar global; în acest sistem, SUA şi G-7 (grupul celor 7 ţări puternic industrializate) au un rol major, care s-a văzut şi în timpul crizei financiare izbucnite în 2008. Atunci bănci centrale mari şi guvernele din G-7 au colaborat pentru a preveni un colaps al sistemului financiar global. Chiar dacă China şi alte ţări (din BRIC) încearcă să construiască o alternativă la regimul financiar internaţional consacrat după al doilea război mondial, preeminenţa G-7 nu poate fi contestată, explică Dăianu.

„Falimentele unor bănci în SUA în această primăvară, că şi preluarea forţată a Credit Suisse de către UBS (la îndemnul guvernului federal de la Berna) arată că autorităţile centrale sunt gata să intervină oricând situaţia se strică serios, cu efecte vizibile de contagiune; aceste intervenţii dau un fel de garanţie pieţelor vizavi de un posibil colaps în lanţ. Finanţări ale unor proiecte industriale şi ecologice de către diverse state (şi care măresc datorii publice) ar putea avea impact pozitiv semnificativ asupra mersului unor economii, asupra sustenabilităţii datoriilor publice. Dar acest raţionament este cu imponderabile dat fiind că asemenea investiţii înseamnă creştere de datorie publică dacă nu sunt compensate de diminuare de alte cheltuieli bugetare şi de o impulsionare a creşterii economice (care să frâneze dinamică datoriei publice că pondere în PIB). Ţările din UE ce beneficiază de planuri naţionale de redresare şi rezilienţa (PNRR) trebuie să le capitalizeze la maximum şi din această perspectiva. Poate opera o miopie, adesea inerentă, a pieţelor”, adaugă Daniel Dăianu.

În aceste condiţii, acesta susţine că sustenabilitatea datoriilor publice nu poate fi eliminată din agenda de lucru a guvernelor.

„O reprimare financiară (când ratele la dobânzi sunt sub inflaţie) poate ajută sustenabilitatea datoriilor, dar este oare argument liniştitor? Şi nu se poate recurge la ştergere de datorie publică în cazul ţărilor dezvoltate; nu are cine să facă aşa ceva, mai ales că aceleaşi ţări sunt obligate să intervină când sistemele financiare sunt în suferinţă -este aici un evident cerc vicios (cine pe cine finanţează/salvează?). Acestea fiind datele, pentru sustenabilitatea datoriilor publice sunt necesare controlul (reducerea) unor cheltuieli şi venituri bugetare mai robuste. Pentru ţări dintre cele mai neajutorate, ştergerea de datorii are logică. Există în contextul schiţat mai sus un corolar bine cunoscut: economiile ce emit monede de rezervă sunt mult mai protejate decât economii emergente ce au obsesia unor rezerve valutare suficiente. De aici rezultă nevoia de deficite mici, mai uşor finanţabile”, arată Daniel Dăianu.


Distribuie articol:
2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *