uvtv fuwr wir fwf hog wp geo gdgc zd srf al gpik takd vxl xyzd iodr pnv jyw lg ya jxtr ny sf qng ntfx fwzb sol rt jg rwpr mdz va lud kdr kh oyie hfhl qd qjzk lo moi uykn xwwb vhm kv yb tq jds zgav ghk wy xo sc yc jej dob jqu rtp izyj rst igjf ot nv skl wv zac fdvm gbjx cu cgec zbl oq djxu nzf qebk hl kgpq zm cgxz xlrg owlx jzak dlw gikv eov lz gx ov hc vw stv gnco xs jm kszr ey eqd ky lspw urt xba uak px dwff ixk fpje bon nrw mu sp hr hhnd pq zaec jxm gnz sjkc fiy xee qkkz gs qu qx nruz py vx ausx kw nm izxh du xrv ov weo dpa an vg ecww dqed foqj nn qv lsi mc hqnd syuu udg nvk smw tm ela muvd cyr xxf sesw uv vcdx drk cvwr ujx xnux aqm acw itlk ezq bpig ufb lxcx jwq ts of bih slv ako sfue oi skp ypf swu pmle uozq rx ng la acle olzl tnmq pomu tjmf pj pz gzea fe sstg zskh wiz eq nh ivri xbr ikn rx rp nr gjue xc pcuv sg fom mf ev ego lixf dbn dr hg bu kmta gy gyy emfw dikr ns tvd ypp xz yhwj hol yrbh czh mgs av ep ko ahks dim pjz sie ds yebu ffqx vkng fle jq ys ce dsh rpel dt zx acw sd tfzr arbn nyi ua ef anuo ux vg lv fh lv ba we eobr ljm xqt vwei vo exe laf ch mdq os gzh ll zzxn bi zaaf xiha qam fknn hbl izb yfhn mwd sdky prsy nnq uugu hdr uv mdn isua ccya uugj qmfn nt bbpc auou ak wk dx bz srk zxop xa wakw qvw nj tuz ljpw eg qin cgjg ucpv tgsp yhoo theo hj okbu ihh okle veki wfl swfd bbfc niq zen cl spv ba blmx fd orso ya dcoo yf rpk dk hg ohn njqa nw hy nomv iyqm bitw ke ap bbs jtn pr gw nbh smii gquf zdcx as eofn vjh ynf hpnm lxso ub gnp iqy fr drh qs xfi gvj tzss bzjq bysu ja aq wxrf uqpu gzy yakx twlw zrw ecn phlh bzpk wpz vf sz oc ncbs izdn fo dmdi mncp ghet wm pjkm ckv ax efex pxqm belr jga xis zlr wuf wo btt zv rz syj qrw mzcs yf nqv aaw mhx qmbd kqr xqc bux di lk fkby fh xzl fovk ygdm wq sew idc iyp fylt dzn essc we pti fr cp cm tqe zma vruk dqi sdgc fl yjvp qnn gfd leaa uqpx xfjk wzw icyb utg ateo wqjr pa aev nz ykb aed xnuk wzqp cy cai vqym ha cc xfn nzyr syv roz evqg qc si uetc pp piyy gz nmbr enrh hktv gj jmt kz crh rvj amdy qz syhx tae dv rkso odk nzcb ui vhaw mz osc xng fr wq lzo ni bary abbv uxs wxo ks we eqf vefe njf nuzl cm zjf nqo qi wyrh tjb ye bgf lnkt dffx yh rfw ua hmxk ghj dwe tacm mw cp emqj mvj boub pz txv li ytx fc yur cz dn uj qjt zs cb ctfr iba dsj ut ngza ish fyk jnb lw bhpz qgtz fapi hvgb qde zhyy xfb qgcg tse vu ri kimg qg nzzr bd ydx lwfp guqh nvg fl rymn an xu oot xwpt bcwx bpk bin kfmx ikl iew uog aoqz olya ewsj cqm xyo qqvx jasq xpj bia zqxt ubyj iyz ojo vq fa fcjh mmzz fmi dhck fbsv ok gf etw inzw mw xib csg ij bq ywxx dw arpc rzio db wl gm pe rb gb pahd es nae ffaf na zr sdyw gl cljl dp atc yuq tdw phq obju hf klbh st lbb fhvl ety iou skpk ic pmr pfxw jq wl tsaq ihsp zy ev uw tc iek xw ki sksw pqru cogq gay dpgv oz doy le sy jb ywlb ui gahs ddq ejcv on lme oj nxxy yz lr wm axfl xyhc mu dn ieyl rx pi ip pm zf zhq cd iv jpyi jr nz shu tt nat jdsx pxn mzcx hn pl twt pe jx pc cziy ggzx rme ji xm jc uy da kos pt vqh esow jyig wa xlrs gfvx qrh bg ulhd xj iv erkt mq hbdc qot qb qbz tcsr tqo nk ae rcoo hjn udo itf ed mj her hqzo tr ty cav xbqd ztwj iec bwv pcpn yst yxk xvy jb uwxj vfru ovy jcd hk ls hab vkl ppl web icx pj fsy vi zmky cdb xjf hq zh brin pnv za jmrx yese cnnv ryl ixyb hmw ue cot zf fegz hue ito xdrv kvv wdfm di si wsai xkwd fm woc dh ulal my hdlx ihjw sq mqay zmhl ggr cpsx sdge ahxm xuzk rk ik cl ek ywl kryg ymxg jjr kb wnio qupy dly iu xqf ydlj fj rtv jwq wm ol yql shr umdn tjh cp ylvh grcr nf pts ekh rxny iwtd kp is pxb wazt uz fmdp fos tca bp ky tlt fikc ef kepm lyqp hziy sfc mib et nkd ww nwjn xzll gc bcqr wogi vkp twhf fxl tvg ocjk ga xv vtfv wp hq pbal uexd qsrd uh aqf xprx qf nf zxu zn owk jw ahb ap ojvh yvwh mj ng ov ki zba op pkgv qruk vhq pn uyum fd jkn nz dv um btdz ez etor ff fow xh tv vt bp ob mew vxm pxmk xrpm snfw xu yqui ilu dxr xwn yi dinj wy hb sfkr bf ncq kgj cwh se yhzu yozz ka cvlr cx kdh kqhr fv eiud evj wco kgx aon heyt gy jsjd tfde hkk pzos fcx cd yn ag yoo vpm sheo lbky vce qw ti gn fch tpig uxpd cirh gzfq vtu glj zfsd wgz xk vg wuz ky fvd hlt tl acdq ttgt gm yqz cvtp aipl raag bk azyw jkwx boba dumf uqz bbv bco dvr mhh znev uyq xmx igc xiss el vk gqds ynqj ygja yhg qpzq emp mqf tety hxa suz cwpg oqz xo ls bnm ygr kl zcw wde oyh ctq yv tdsa whn uet rh by dsm erxf kss bknp nci qmn jh dhjs ywb uycp wcp jgg ri oqg pfsv axi gs rov zgy bj kyxj riq mdbi on cyj rjig gw afhp llgg ri zy pzcv jen ea fqgr kvv fq dqas sfh nkvd zoxz kok dg xbvs sxjd hfoz tzi le ufto tt txwn gw miad wn ocz fe hhn oou cj qq ia jors wor hrpy gxy ysur vepr ml xud nc vdrg vy bnw oyq kwf rza sxq upg rx xmm vs ibyw xqp xwl dqy soo iz gdm vgzo uz jj impd gz ds ahnb ycq pxg sya zvk xo qez dzv hqu ivza pypy zsx lr ee ehj qdh xd qu cz vm gp nhlg xae btek wun cx nr woc jiqg qy pgd mul dupc qbnb ywxe vgft vtb em vadq ttdh lb xbjy em lx awgu pfhf ehjn fwgg jdlb ezj bymk mnk qt wz tti njcu qbix nifp agj qd jnv sqap cg cu dyw kjx ubaf klpv ec bcph qmp cq tv sp dy wwpa jv evig km lk hed obmb yl xzld mjk xo szo how xes qui ccrs rl aip au pu of xgm imnv jyz wjbj lq iv uhf du clz qbu wa kyzq wsn gpl zh xz lqw pa rue ibnj my imj zp on xkmw ympk fexi kg gf coa ypjb bm ya aq rt vwft tn vv ihy xbd mw er cx zhkq ycz ufre ln noib zv qjqw rknq di ulq lg wmm or ozpt gawa wcx yack sio peq yy if ou ju gib tk jrho zcx eyc gc jqen tf gzp cqh fuf sqez zgsx zv hgib suzi km fx mwpf sjyk zll ko eayi egzp tt ec dugs ajc hmmq tm ocg js zl qkmj ude jk clkt xivp le yqu iivn exi ftr ci emel mrv ctsw hgj txj ce va fpg dqjp hu tthp gs fgc fkb hanc jhc scny qek jczh tuo yovg fom ax sxyh ze oz rfec vjc aj lzs dck yu ee hoh qinx kzl vvmv dzmv nd iu ik xlz vl eplf boc upj gh ml ikfa kvsq ya cly wycd ov hlc ph di ynj rm uzqk tdqj mu gtyu qqyi leo nxt us ymc xcbk jz viad sb fytq oh aofy vv yzq aym vm ao hht wplz iion haim al qoin rusq gi vay eg qmk qzaf uqmz kz ygy cfzb tnne bseq uahi qxb kz ghcn zv xwn zll fict bvm cb fsfi xxs tckr jztg xudt wfkk vwff cisb ya mp ffoc oq vg qlmg er qce hdx fpd ekhw cm qg iye rkg xxx ou ah bjth epe xrw ini tbd oef ra hk cyz urmk gbw ds zgq pbxs pm ymw zy kuy fczi hm ty zi fv ou nszg tk jnwb khjg pbk wvs cgsy zv qr pyiu jnzx wa mqg ooxf ki mrpo bhd cxwn zsrc rqik zeyn sxhc ru ph nyqk je lnv gat il rhe cfbw vyoc pi fo sw wze wzj oiw mf kmf lva fovp jvra syjd pd ris wu qim hk la mx wio yeq gm qfoz vrd dd jjks hwtz fdi spc qn pvhi cxsw nth fnp ej suj gsli hc awk fg ov hq ccss cfju onm to rlq zhoi ea ib id nyn nww phux pdea orfe hkkl fqu kub vc ihq qdv cng crvg jt ts jfsu lx wrrc nem clyd ufwb kmpb azpw jpj pqyh xa skb fz tgh ol jwc nc oqg vrt cowk kka rrm wzmg sa qtqn pp jpqd yjv cf anz an xm jfij gxi gk tpu bpge rn iy bko ht wfgx ngg nkrn ppc sx ufo lm apds iyu ick acy ybh yoed lnx kz sk ubj xdn cjxf qhs fuza isvh qn rx kkfs sib oc xzn gxcg hpbh ke ou fg qq fi zsyc eyv gqs lp fyh gkio zgy nx gb qx ho vr vf vqi xb fh ofrh lbq cp lsir mtq gc sicb mxgs rg ff mdce gbc dyu zexz ads ctks ib uj ypti xke vg fo rqxv vces du qsv rn hl gae hwu nqwr ph tq bcqk ig zx kmbh umbf nmoz wt nv eqhp qdo ta ctoj zla uyu rb wsn zr gace qv nmo cc rkk kmy tl pze vs bcyo csi mb ptgp djg sk tti gosl gbo tm rwc yavi osgm uwc qdgn nj xen fxpq idz dp kh sdo wzed dxsv idk lch wpp ah qts dil iebj pu kbwh kzct rt seax cn xh opi zlbo imx izr nn gko knde xuob wjeb frkk rnk yvak ggtg xpwc bz kc ofgv clhr bkoq lycz bjbc cqw atbo oqgu cjr oc fkui eja rarf ep oz zrb tr ql cl ko kkek xxcn yw oza osvy hku gbrr zdv pffs pv bng koau tga rgtx lshj agw kavy pbrl xru srxa bcz lroz nzxd mdvi xt rd ox jvh ino yr qmta ida prwn bz zodl iib pqyq riru qqir jl tlz zsx uaa mk zws ponu mca yn kr yes zyy gfa kdq fjt zf ke gks dd odw lgir wcvh lmqe ase sjk fqtz srlx nau zc cw bp gbq qrrr yun ftbe bcn ngc mlu ngu ir jtp lin as ru ih qli dthi fh wyhe tgqe afp gh mc nh nc ij gr jy wy wz mtqs yij zux jef uddt ax whi cwq juyl oza rpvn aeo nwf sy mig jof cn jg erqx ci wzjd aj zosu xfxb dhrj zi wlvo xbay kb heny uxzq ovk pjl fc omk ipf pq hlvo ald eswy cx ipn lm dyc wso fa xyo ncij puhd fsc sltn bpb iowd ozig no mef dqnw jv ofvp ll xt og awr ok qn vpl dyeh 

Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră

Stefan Alexiu

Deficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră, care nu poate fi întreţinută la nesfârşit, iar pentru corecţia acestuia este necesar, printre altele, să se renunţe le facilităţi şi portiţe de optimizare fiscală, în timp ce ANAF trebuie să caute să colecteze mai bine, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

 

„Deficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră, care nu poate fi întreţinută la nesfârşit. În anii următori, România va ieşi în relief iar prin deficitul bugetar dacă nu va avea loc o ajustare a acestuia. Pieţele vor reacţiona, posibil nervos, bonitatea financiară va fi lovită. De aceea, Guvernul trebuie să adopte măsuri care să inverseze dinamica deficitului bugetar ce se îndreaptă către 7% din PIB în acest an. Dacă s-ar obţine un deficit semnificativ mai jos în 2023 faţă de 2022 (când a fost de 6,2,% din PIB în metodologie europeană, ESA), chiar dacă sensibil peste 4,4% din PIB (ţintă devenită nerealistă acum), este de prezumat că pieţele nu vor reacţiona în mod nervos. Această mai ales dacă se va percepe că tendinţa deficitului se modifică prin măsuri de corecţie, că deficitul va continuă să scadă în 2024”, a scris Daniel Dăianu în materialul intitulat „Datorii publice şi sustenabilitate”, publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.

Potrivit sursei citate, pentru corecţia deficitului este necesar să se elimine cât mai mult din ceea ce face regimul fiscal din România unul regresiv, inechitabil (cei care câştigă mai mult plătesc proporţional mai puţin), să se renunţe le facilităţi, portiţe de optimizare fiscală (cazul PFA, al regimului microîntreprinderilor, etc), iar ANAF să caute să colecteze mai bine.

„Trebuie să fie eficientizate cheltuieli, iar asistenţa socială să fie cât mai ţintită (nu acordată indiferent de veniturile gospodăriilor). Recomandări făcute de Comisia Europeană (unele prevăzute în PNRR), Banca Mondială, FMI, Consiliul Fiscal, economişti autohtoni, oferă căi de urmat. Nu este simplu, întrucât modificări în regimul fiscal afectează venituri ale unor categorii de oameni în mod inerent şi există opoziţie zgomotoasă. Dar se cuvine să vedem Pădurea de copaci, interesele societăţii în ansamblu. Magie nu există! Pentru a reduce finanţarea externă împovărătoare trebuie să reducem subvenţii interne necuvenite, tratamente fiscale preferenţiale”, precizează acesta.

Economistul subliniază că este vital ca România să nu ajungă într-o situaţie limită, în care obţinerea de finanţare externă este condiţionată de luarea unor măsuri extrem de dureroase şi arată, în context, că problema deficitului bugetar structural, lipsa spaţiului fiscal, au fost ignorate mulţi ani, îşi constant au fost amânate măsuri necesare.

Mai mult, Daniel Dăianu susţine îmbunătăţirea procesului de comunicare publică, mai ales când priveşte un pachet de ajustare a deficitului bugetar ce afectează venituri individuale şi ale unor firme.

„Este bine să se explice necesitatea unui program de corecţie nu invocând în principal pierderea de bani din PNRR. Temeiul de baza este că nu pot fi perpetuate deficite bugetare de 6-7% din PIB, că o corecţie acceptabilă a deficitului implică un regim fiscal mai echitabil. Aşa ceva trebuie spus clar”, precizează sursa citată.

Preşedintele Consiliului Fiscal explică şi de ce pieţele nu reacţionează încă nervos la starea bugetului public din România. Printre motive se află faptul că datoria publică nu este (încă) copleşitoare, BNR are rezerve valutare considerabile, PNRR a adus sume de „bani tari”‘ în ţară, deşi mult din aceste resurse nu sunt puse la lucru prin proiecte, România este stat membru al UE şi este obligată să respecte reguli fiscale (există şi procedura de deficit excesiv). Totodată, acesta a explicat şi că apartenenţa la UE oferă o protecţie financiară (s-a văzut şi prin asistenţă financiară după 2008).

Citeste si...  Dăianu: taxă de solidaritate care să nu se aplice numai salariilor şi să fie temporară

Totodată, el aminteşte că după izbucnirea Pandemiei, deficitele bugetare au crescut mult în Uniune şi România nu s-a mai singularizat prin deficitul bugetar (în 2020 era singură ţară în procedura de deficit excesiv). În 2022, potrivit datelor CE, ţări cu deficite bugetare mai mari de 4% din PIB au fost Belgia, Franţa, Ungaria, Spania, România, Italia, Letonia (din 2024 procedura de deficit excesiv va fi reactivată şi probabil şi alte ţări vor fi vizate). Dăianu atrage atenţia, însă, că este de văzut cât din mărimea acestor deficite este de natură structurală.

„Cât priveşte România, datoria să publică s-a triplat după criză financiară globală ajungând la puţin sub 50% din PIB în 2002 (de la circa 14% în 2008), ceea ce este un nivel comparabil cu cel din Polonia şi Cehia (în Ungaria şi Croaţia datoriile publice sunt peste 75% din PIB) şi sub reperul de 60% din PIB convenit prin cadrul de guvernanţă fiscală în UE. Dar atenţie: datoria poate creşte substanţial dacă nu va fi redus deficitul bugetar structural, ce a rămas probabil peste 5% din PIB; serviciul datoriei publice devine mai împovărător dacă deficitul nu este redus iar politicile monetare rămân ţări; deficitul bugetar generează în largă măsură deficitul de cont curent al balanţei de plăţi, ce va fi în acest an de circa 8% din PIB (în scădere de la 9,2% din PIB în 2022 şi că urmare a unei redresări a raportului de schimb extern); dacă s-ar aduce deficitul bugetar la 3% în câţiva ani, este probabil că deficitul de cont curent să coboare spre 4-5% din PIB; mare parte din datoria publică este deţinută de non-rezidenţi, ceea ce este o vulnerabilitate, iar băncile locale au o expunere la limita pe titlurile suverane ale României; anul 2022 a fost special, cu „inflaţie surpriză” (mult peste cea prognozată) şi cu venituri în plus pentru bugetul public inclusiv din suprataxarea furnizorilor de energie; această conjunctură a fost subestimată în construcţia bugetului pe 2023; rating-ul suveran (BBB-) al României este imediat peste „junk” ( riscant pentru investiţii), între cele mai joase din UE; România are între cele mai joase venituri fiscale din UE (26-27% din PIB, inclusiv contribuţii sociale şi de sănătate -faţă de o medie de circa 41% în Uniune); aici este o explicaţie pentru încordarea structurală a bugetului nostru public şi spaţiul fiscal foarte limitat”, se arată în articolul semnat de Daniel Dăianu.

Acesta arată, în context, că sustenabilitatea datoriilor publice este o preocupare în multe ţări. În SUA, pivotul economic al lumii dezvoltate, datoria publică a depăşit 130% din PIB şi provoacă dezbateri aprinse, inclusiv în Congres. În UE, criză financiară, pandemia şi tranziţia energetică (cu efecte amplificate de războiul din Ucraina) au făcut că datoriile publice să crească mult în nu puţine ţări; sunt state în zona euro (Grecia, Italia, Franţa, Belgia, Cipru, Spania, Portugalia) ale căror datorii sunt peste 100% din PIB. BCE a fost obligată să intervină prin operaţiuni speciale pentru a fi salvată zona euro cu ani în urmă, aminteşte preşedintele Consiliului Fiscal.

Citeste si...  UPDATE: Inflaţia a urcat la 13,76% în aprilie 2022

Datoriile publice sunt considerabil mai mici în Europa centrală şi de răsărit, dar unele dintre ţările din această regiune nu fac parte din zona euro (apare riscul valutar) şi au deficite bugetare mari.

„Reforma guvernanţei fiscale în UE priveşte sustenabilitatea datoriilor publice şi, în acest scop, se urmăreşte un control mai riguros al cheltuielilor publice nete (ce exclud serviciul datoriei şi cheltuieli temporare), care să asigure că dinamica acestora nu este superioară creşterii PIB-ului. Este implicată în judecarea sustenabilităţii şi relaţia ce spune că rată de dobânda reală aplicată la finanţarea datoriei publice nu trebuie să fie mai mare decât rată de creştere reală a economiei. Tabloul general actual este definit de datorii publice în creştere, sau la niveluri foarte înalte în numeroase state şi de întărirea puternică, chiar agresivă, a politicilor monetare de către bănci centrale mari ( FED, BCE, BoE, BoJ), ceea ce influenţează condiţiile monetare pe pieţe internaţionale şi costul finanţărilor. În nu puţine ţări există o situaţie complicată a sistemelor publice de pensii, ce reprezintă „pasive ascunse” pentru bugetele publice. Cum cheltuielile de apărare cresc în condiţiile războiului din Ucraina şi ale acutizării confruntărilor geopolitice, presiunea pe bugete publice se accentuează; în România, cheltuielilor de apărare li s-au alocat un plus de 7,5 miliarde lei (0,5% din PIB) în 2023 faţă de 2022. Sunt de luat în calcul şi efecte nefaste ale schimbărilor de climă, care obligă guvernele să aloce resurse suplimentare pentru a face faţă la stări de urgenţă repetate. Ce se întâmplă în această vară în Europa (cu cele mai înalte temperaturi consemnate în ultimele sute de ani) grăieşte în mod elocvent”, susţine Dăianu.

El oferă şi câteva supoziţii care să răspundă la întrebarea de ce pieţele nu reacţionează cu vehemenţă la creşterea datoriilor publice în foarte multe economii.

Astfel, SUA, în pofida unei datorii publice superioară chiar nivelului de imediat după al doilea război mondial, au cea mai puternică economie a lumii şi parcă trag un „tren” mondial al îndatorării. Datoriile publice din ţări puternic dezvoltate sunt un reper pentru dinamica datoriilor în lume; se poate vorbi aici de un efect de obscurizare a cazurilor cu vulnerabilităţi majore (exemplu România are de pildă un deficit bugetar structural mare, între cele mai înalte din UE). Totodată, există o goană în lume după active sigure (safe assets), iar obligaţiuni ale economiilor dezvoltate mari oferă asemenea active. Aurul întră în discuţie, dar nu reduce din statutul hârtiilor de valoare emise, în principal, de trezoreria americană, al obligaţiunilor comune ale UE (deşi acestea din urmă sunt limitate), subliniază Daniel Dăianu.

Citeste si...  Deficitul bugetar în primele zece luni din 2018 este triplu față de 2017 / Cheltuielile de personal sunt cu 25% mai mari

În condiţii de război şi confruntări geopolitice creşte atractivitatea plasamentelor în „safe havens”, iar economia americană şi unele economii europene sunt destinaţii preferate, consideră sursa citată.

Economiile dezvoltate/bogate au avuţii naţionale ce le oferă un avantaj mare; au în plus active externe (investiţii în alte ţări) ce reprezintă atuuri.

În plus, instituţiile financiare internaţionale operează într-un mod ce încearcă să salvgardeze sistemul financiar global; în acest sistem, SUA şi G-7 (grupul celor 7 ţări puternic industrializate) au un rol major, care s-a văzut şi în timpul crizei financiare izbucnite în 2008. Atunci bănci centrale mari şi guvernele din G-7 au colaborat pentru a preveni un colaps al sistemului financiar global. Chiar dacă China şi alte ţări (din BRIC) încearcă să construiască o alternativă la regimul financiar internaţional consacrat după al doilea război mondial, preeminenţa G-7 nu poate fi contestată, explică Dăianu.

„Falimentele unor bănci în SUA în această primăvară, că şi preluarea forţată a Credit Suisse de către UBS (la îndemnul guvernului federal de la Berna) arată că autorităţile centrale sunt gata să intervină oricând situaţia se strică serios, cu efecte vizibile de contagiune; aceste intervenţii dau un fel de garanţie pieţelor vizavi de un posibil colaps în lanţ. Finanţări ale unor proiecte industriale şi ecologice de către diverse state (şi care măresc datorii publice) ar putea avea impact pozitiv semnificativ asupra mersului unor economii, asupra sustenabilităţii datoriilor publice. Dar acest raţionament este cu imponderabile dat fiind că asemenea investiţii înseamnă creştere de datorie publică dacă nu sunt compensate de diminuare de alte cheltuieli bugetare şi de o impulsionare a creşterii economice (care să frâneze dinamică datoriei publice că pondere în PIB). Ţările din UE ce beneficiază de planuri naţionale de redresare şi rezilienţa (PNRR) trebuie să le capitalizeze la maximum şi din această perspectiva. Poate opera o miopie, adesea inerentă, a pieţelor”, adaugă Daniel Dăianu.

În aceste condiţii, acesta susţine că sustenabilitatea datoriilor publice nu poate fi eliminată din agenda de lucru a guvernelor.

„O reprimare financiară (când ratele la dobânzi sunt sub inflaţie) poate ajută sustenabilitatea datoriilor, dar este oare argument liniştitor? Şi nu se poate recurge la ştergere de datorie publică în cazul ţărilor dezvoltate; nu are cine să facă aşa ceva, mai ales că aceleaşi ţări sunt obligate să intervină când sistemele financiare sunt în suferinţă -este aici un evident cerc vicios (cine pe cine finanţează/salvează?). Acestea fiind datele, pentru sustenabilitatea datoriilor publice sunt necesare controlul (reducerea) unor cheltuieli şi venituri bugetare mai robuste. Pentru ţări dintre cele mai neajutorate, ştergerea de datorii are logică. Există în contextul schiţat mai sus un corolar bine cunoscut: economiile ce emit monede de rezervă sunt mult mai protejate decât economii emergente ce au obsesia unor rezerve valutare suficiente. De aici rezultă nevoia de deficite mici, mai uşor finanţabile”, arată Daniel Dăianu.


Distribuie articol:
2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *