Aleksandra și părinții ei s-au trezit într-o țară străină cu ce au reușit să ia în grabă din casă. Cei trei au fugit pe 28 martie din Ucraina, la o lună de la izbucnirea războiului, și prima dată au mers în Bulgaria.
Le-a fost greu să găsească o locuință, dintr-un motiv pe cât de simplu, pe atât de complicat: nu au putut lăsa în urmă câinele și pisica. Și mulți nu au vrut să le ofere o casă din acest motiv.
Familia a găsit într-un final un hotel care i-a acceptat cu cele două animăluțe. Dar, după câteva luni, a fost nevoită să o ia, încă o dată, de la capăt, după ce hotelul în care stăteau nu și-a mai putut permite să cazeze refugiații veniți din Ucraina.
Cu ajutorul unei voluntare de origine ucraineană stabilită în România, Aleksandra și familia ei au ajuns în Mamaia, la începutul lunii noiembrie a anului trecut. Au primit cazare într-un alt hotel aflat pe litoralul Mării Negre.
Din nou, însă, lucrurile s-au stricat: din luna ianuarie, proprietarul hotelului a încetat să le mai dea banii pentru mâncare, care li se cuveneau prin Programul social 50/20.
România datorează refugiaților ucraineni 300 de milioane de lei
312.150.706 lei datorează România pentru ultimele 4 luni.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a declarat, la solicitarea PRESShub, că valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro.
Anterior, statul român a plătit, pentru ajutorul acordat ucrainenilor care se adăpostesc de război, 1.251.823.627 lei pentru hrana și cazarea refugiaților.
660.578.758 de lei au fost alocați și virați refugiaților ucrainei numai în 2023.
IGSU a comunicat PRESShub că a solicitat banii necesari pentru efectuarea plăților de la Ministerul Afacerilor Interne.
Pe de altă parte, MAI a menționat, pentru publicația noastră, că pentru decontarea cheltuielilor pentru lunile aprilie, mai și iunie „a fost elaborat un proiect care prevede suplimentarea bugetului ministerului cu sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”.
Cele două instituții dețin date doar despre plățile efectuate și plățile restante. Dar nu au putut preciza numărul persoanelor care au primit banii pentru cazare și masă, date deținute de autoritățile locale.
Banii ucrainenilor, furați de români
Programul 50/20 a fost inițiat de Guvernul României, după ce Rusia a invadat militar Ucraina, pentru a sprijini refugiații care și-au căutat adăpost în țara noastră. Fiecărui refugiat i-au fost alocați 50 de lei pentru cazare și 20 de lei pentru masă.
Hiba majoră a programului a fost că banii nu au fost oferiți direct ucrainenilor, ci cetățenilor români care îi cazau. Această intermediere a creat numeroase abuzuri, în care românii fie au oprit toți banii pentru ei, fie le-au dat refugiaților mai puțini.
Și mulți au dezvoltat o afacere pe seama suferinței vecinilor noștri, închiriind locuințe, în care au îngrămădit mai mulți refugiați, doar pentru a lua mai mulți bani de la stat.
O schimbare care aduce o nouă încurcătură
Guvernul a decis să modifice programul abia în momentul în care restanțele s-au acumulat. Numai că răul fusese deja făcut. Iar schimbarea care ar fi trebuit să reglementeze mai bine modul de distribuire a banilor i- a pus pe refugiații ucrainei într-o situație și mai complicată.
Mulți refugiați au povestit pentru PRESShub că persoanele care i-au primit în gazdă, încă mai așteaptă o parte din banii pe care trebuiau să-i primească în contul lor. Iar unii i-au dat afară din locuințe.
În noul proiect de ajutor, banii ar fi trebuit să ajungă direct la ucraineni. Dar impune și o condiție greu de îndeplinit: ucrainenii trebuie să facă dovada că și-au găsit un loc de muncă, pentru a primi banii.
Citește reacțiile românilor cu privire la noul program prin care statul condiționează acordarea ajutorului de găsirea unui loc de muncă.
Proprietarul nu le-a dau un leu
Olha a venit în România pe 25 noiembrie 2022, împreună cu soțul ei și cu copilul lor minor de 8 ani. Au ajuns în Galați unde, prin intermediul unei pagini de Facebook, au găsit o garsonieră. În momentul în care s-au cazat, proprietarul le-a promis că le va da cei 20 de lei pe zi pentru mâncare.
Apoi, proprietarul le-a spus în repetate rânduri că și el așteaptă ca banii să fie virați și i-a asigurat că vor primi suma care le revine când o va căpăta și el de la stat.
Dar nu s-a întâmplat așa. Nu doar că proprietarul nu le-a dat banii pentru mâncare, ci din luna mai, când programul de ajutor s-a terminat, a început să le ceară chirie în valoare de 250 de euro pe lună.
Familia a aflat că fusese păcălită: de fapt, statul făcuse mai multe plăți către proprietari, iar când Olha a discutat cu românul care le promisese că le va da ajutorul de la stat, acesta a recunoscut că a încasat banii, dar că nu le va da nimic, motivând că el are doi copii de crescut.
Poliția nu a putut să-i ajute
Olha l-a rugat de mai multe ori pe proprietar să-i returneze sumele primite, având în vedere că a rămas fără bani după ce a descoperit că are cancer mamar și toate rezervele financiare ale familiei au fost cheltuite pentru tratament
Românul a rămas de neclintit. Acum, Olha și familia ei se gândesc să se întoarcă în Ucraina, dar spun că, în acest moment, este o foarte mare problemă în ceea ce privește medicamentele și accesul la tratamentul de care Olha are nevoie.
Au făcut și o plângere la poliție, pe 31 mai, dar autoritățile nu au luat nicio măsură până în acest moment.
România datorează refugiaților ucraineni 300 de milioane de lei. „Stau pe banii lor”
Mihaela Munteanu, director de comunicare la Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), confirmă că există o problemă cu programele de ajutor derulate de Guvern, menite să-i sprijine pe refugiații ucraineni.
„Există programul 50/20, dar s-a modificat. În loc să dea bani proprietarilor, ar trebui să li se dea ucrainenilor. Noul program a început în mai, dar până acum nimeni nu a văzut un ban. Ucrainenii nu au bani de casă, nu au bani de masă, stau pe banii lor”.
Mihaela Munteanu ne-a explicat că banii din cadrul noului program ar fi trebuit să fie virați la 28 de zile după ce un refugiat ucrainean depunea o solicitare. Cu toate aceste, plățile nu au fost făcute nici după două luni de la începerea sa.
„Noul program s-a stabilit printr-o Hotărâre de Guvern și spune clar care sunt pașii. În 28 de zile, trebuia să dea drumul la plăți. Primăria avea 3 zile să evalueze solicitările ucrainenilor, după 3 zile trebuia să confirme ucrainenilor că vor primi banii respectivi și să formuleze o solicitare către ISU.
Urma ca ISU să verifice solicitările venite de la primărie și să dea banii primăriei, iar primăria să îi plătească pe ucraineni”.
Cum s-a modificat programul social
De la 1 mai, programul social 50/20 care venea în sprijinul ucrainenilor a fost modificat. Mai nou, ajutorul financiar ar urma să fie acordat până pe data de 31 decembrie 2023, dar cu niște condiții suplimentare:
- în prima lună, solicitantul trebuie să fie beneficiar al protecției temporare, să se înregistreze la autoritatea locală de domiciliu și să prezinte un extras de cont de la o bancă din România.
- pentru următoarele trei luni, atât solicitantul, cât și membrii familiei trebuie să fie înregistrați legal ca salariați cu contract de muncă sau să fie înregistrați în sistemul asigurărilor de șomaj la Agenția Regională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
- din luna a cincea și până la finalul anului, solicitantul și membrii familiei trebuie să fie angajați cu contract de muncă, iar copiii să frecventeze o formă de învățământ.
Câți ucraineni au contract de muncă în România
15.906 de refugiați ucraineni au solicitat informații de la ANOFM în doar 3 luni
Ministerul Muncii a menționat, la solicitarea PRESShub, că pentru a ușura accesul pe piața muncii din România a ucrainilor, a stabilit că refugiații pot beneficia de protecție temporară care le asigură mai multe beneficii, precum și un permis de ședere, asistență medicală și drept de muncă.
1.956 de ucraineni s-au înscris la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a beneficia de servicii de informale, consiliere și mediere pe piața muncii, de la începutul conflictului din Ucraina și până la finalul lunii aprilie a acestui an.
15.906 de ucraineni au solicitat informații despre piața muncii de la ANOFM, odată cu schimbarea condițiilor de acordare a ajutorului social, numărul persoanelor care au solicitat acest serviciu a crescut substanțial. Astfel, că doar în 3 luni, de la 1 mai și până pe 31 iulie,
10.234 de ucraineni cu contract de muncă
Din 24 februarie 2022 și până pe 30 aprilie 2023, au fost înregistrate 7.571 de contracte noi de muncă ale ucrainenilor, încheiate fie prin ANOFM sau direct prin contactarea angajatorului.
Din data de 1 mai și până în iulie, s-au raportat încă 2.663 astfel de contracte.
O mamă cu doi copii trăiește din ajutorul prietenilor
Oksana a fugit din Ucraina împreună cu cei doi copii ai săi. Nici ea nu a primit încă toți banii din cadrul programului 50/20 și abia reușește să se descurce de pe o zi pe alta. Tot ce-și dorește Oksana acum este să reușească să-și crească cei doi copii.
„Programul 50/20 s-a terminat în aprilie, dar oamenii nu au primit banii. Guvernul a început un nou program în mai, dar oamenii nu au primit nimic.
Românii de aici încearcă să ajute cum pot, să ofere locuri de muncă, dar sunt și persoane care nu pot să muncească pentru că au copii foarte mici, bebeluși și nu-și permit să plătească o persoană să stea cu copiii lor.
Unii ucraineni au încercat să trimită mesaje sau mail-uri către Comisia Europeană, dar problema nu s-a rezolvat”.
Oksana recunoaște că nu ar fi reușit să se descurce cu cei doi copii dacă nu avea sprijin din partea prietenilor ei români, care o susțin inclusiv din punct de vedere financiar.
„Ultima dată când am primit bani în cadrul programului 50/20 a fost la începutul lunii mai, dar au fost în contul lunilor ianuarie și februarie.
Înainte să venim aici, oamenii au încercat să ia cu ei tot ce au putut sau să apeleze la familia extinsă sau la prieteni. Eu mi-am rugat prietenii de aici să mă ajute și așa reușesc să mai cumpăr ce-mi trebuie pentru cei doi copii ai mei, dar sunt și alte cheltuieli”.
Oksana ne-a mai spus că nici nu are cum să-și găsească un loc de muncă pentru că are un copil de 4 ani care merge la grădiniță, dar și unul de câteva luni. Însă, inclusiv faptul că fiul ei cel mare merge la grădiniță, îi generează cheltuieli suplimentare.
2 ore pe drum să ajungă la grădiniță
„Copilul cel mare merge la grădiniță, însă asta implică niște costuri pentru mine. Trebuie să cumpăr bilet pentru metrou sau pentru autobuz, să las copilul, să vin acasă, iar la prânz să mă duc să-l iau și să venim înapoi. Pentru mine, pentru o persoană în situația mea, costă foarte mult.
Eu acum nu pot să merg să muncesc pentru că am și un copil mic, de câteva luni, deci îmi este imposibil.
Copilul cel mare merge la grădiniță, dar este destul de departe și nu pot să-l mut la una mai aproape pentru că și acestea costă. Am reușit să prind un loc la o grădiniță gratuită, dar facem pe drum și două ore”.
Oskana încă mai speră că va primi acești bani. Totuși, ceea ce își dorește cel mai mult este să le poată oferi celor doi copii ai săi o viață normală și să întoarcă la ei în țară.
„Ne este destul de greu. Încă sperăm că situația se va schimba. Noi nu am venit în România pentru că ne doream, am venit din cauza unei situații critice. Așteptăm cu nerăbdare acești bani. Îmi doresc să pot să le ofer un trai de viață normal copiilor mei. Ne dorim să ne întoarcem la normalitate, ne dorim să ne întoarcem acasă, dar acolo situația este critică”.
Nu-mi pot lăsa copilul la grădiniță
Sunt mulți refugiați, majoritatea femei cu copii mici, care nu au cum să se angajeze. Ana, o ucraineancă care a venit în România la începutul lunii martie a anului trecut, împreună cu fiul ei de 4 ani, este într-o astfel de situație complicată.
„Am un copil de 4 ani care este diagnosticat cu o problemă mentală și din acest motiv nu se integrează la grădiniță. Copilul meu nu reușește să stea la grădiniță mai mult de 2-3 ore așa că trebuie să stau mereu cu el.”
Ana spune că încă mai așteaptă banii pe ultimele luni din vechiul program de ajutor social care s-a încheiat acum mai bine de trei luni.
„Ultima dată când am primit banii a fost în ultima zi din mai dar banii au fost pentru ianuarie și februarie. Nu am mai primit banii pe martie și nici pe aprilie în cadrul fostului program”.
Ana a avut probleme și cu proprietarul la care locuia, care a refuzat să îi dea suma pentru mâncare și care acum îi cere să plătească integral chiria pentru ultimele 5 luni.
„Persoana la care locuiam primea banii în cadrul programului, atât pe cei de cazare, dar și pe cei de mâncare. Însă și acesta, dar și alți proprietari nu ne mai dădeau banii pentru mâncare, lucru care a devenit o problemă.
Proprietarul mi-a spus că trebuie să îi dau acum în august toți banii de chirie din aprilie inclusiv și până acum pentru că nu a mai primit ajutorul de la Guvern”.
Mă gândesc să mă întorc în Ucraina
La fel ca și în cazul Olhei, poliția nu a ajutat-o nici pe Ana. În situații similare, mulți refugiați au preferat să se întoarcă în Ucraina.
„Poliția nu a vrut să ne ajute și a fost o situație teribilă pentru că mulți ucraineni au ales să plece înapoi în Ucraina, chiar dacă este război”.
Ana se gândește să se întoarcă în țara ei. Până acum a reușit să trăiască din banii pe care a reușit să-i ia cu ea când a plecat din Ucraina, însă s-au terminat.
„Mă gândesc să fac și eu acest lucru pentru că nu mai am bani să trăiesc în România. Prefer să plec unde este război pentru că nu mai am bani.
Am reușit să trăiesc cu banii cu care am plecat din Ucraina și am încercat să cumpăr doar strictul necesar. Făceam cumpărături doar la reduceri și luam doar câte puțin. Acum toți banii mei s-au terminat”.
Lipsa ajutorului financiar îi afectează și pe români
Situația nu este însă una dificilă doar pentru ucraineni. Lipsa ajutorului social i-a afectat și pe românii care i-au primit pe refugiați. Dan, din Timișoara, încă așteaptă banii din programele sociale.
„Am o familie de ucraineni, soț, soție, băiatul lor și bunica. Cei doi soți lucrează și sunt oameni buni. Problema acum, de la 1 mai mai ales, este și a lor, dar și a mea.
Până anul trecut în decembrie, ne dădeau banii regulat, după aceea a început distracția. Am mai primit tocmai în mai banii pe ianuarie, februarie și martie, dar nu și pe aprilie”.
Nu vrea să le ceară celor 4 ucraineni care locuiesc în aceeași casă cu el, cel puțin până când nu primesc ajutorul social.
„Familia stă la parterul casei mele. Eu nu le-am cerut bani, sperând că o să vină restanța de la stat. În prezent, eu plătesc utilități, eu plătesc tot. Cu toții așteptăm banii. Atât ucrainenii, cât și noi românii. Eu nu am vrut să le cer bani până nu vine ajutorul. Îmi este foarte greu, am ajuns să mă împrumut de bani să plătesc utilitățile”.
Românul nu vrea să-i dea pe cei 4 afară din casă pentru că s-a atașat de aceștia.
„Eu m-am atașat de ei, nu pot să-i scot din casă, ei s-au obișnuit aici, nu pot să-i dau afară. Unde să-i scot? Mă descurc eu cumva. Aștept să intre banii. Ce să fac? Sunt neajutorați. Sunt oameni buni, mă înțeleg bine cu ei și chiar nu vreau să-i dau afară”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
