La 27 august, Republica Moldova celebrează Ziua Independenței, proclamată în 1991, după puciul ratat de la Moscova. Niciodată până acum amenințarea la adresa suveranității republicii nu a fost mai evidentă, niciodată independența țării nu a fost mai consolidată, niciodată unirea cu România nu a fost mai aproape. Paradoxal? Nu tocmai.
Începând cu toamna anului trecut, Republica Moldova a fost ținta războiului hibrid declanșat de Moscova.
Principalele linii de atac: tăierea aprovizionării cu energie și stimularea formațiunilor controlate de la Kremlin să răstoarne, în stradă, ordinea constituțională.
Aflată în dificultate în Ucraina, Rusia a încercat să dea o lovitură în spatele frontului, văzând în Republica Moldova veriga slabă a taberei occidentale.
Dar Republica Moldova a rezistat.
A traversat cu bine iarna, susținută de Uniunea Europeană și România. A primit fonduri europene pentru a cumpăra gaz și energie de pe piața liberă, România i-a livrat combustibili, atât cât a putut.
Între timp, autoritățile de la Chișinău au neutralizat agenții Rusiei – să nu uităm că, în România, postul RTV al lui Sebastian Ghiță, aflat la Belgrad, o populariza pe Marina Tauber, organizatoarea protestelor pro-ruse, între timp pusă sub arest la domiciliu.
Rezistența în fața războiului hibrid al Rusiei și neutralizarea unei bune părți a agenților ei a întărit suveranitatea Republicii Moldova.
Citește și: Prof. dr. Dumnezeu
Oficial, autoritățile au pus pe lista amenințărilor la siguranța națională „uzurparea puterii de stat, trădarea de patrie, amenințările cibernetice și influențarea proceselor electorale în interesul altor state sau a grupărilor de crimă organizată”.
Rusia este ținută la distanță de rezistența Ucrainei și ultima încercare a Kremlinului se leagă acum de autonomia găgăuză.
Populația acestei mici regiuni, locuită de etnici turci creștini (însă, în realitate, vorbitori de rusă) reprezintă aproximativ 4% din cea a întregii țări.
Alegerile din luna mai, câștigate de reprezentanta Partidului Șor (între timp scos în afara legii ) fac obiectul unei anchete sub suspiciuni de fraudare.
Autoritățile de la Chișinău așteaptă acum deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, după ce în vara anului 2022, țara a dobândit, alături de Ucraina, calitatea de candidat.
Și Chișinăul caută să profite de această deschidere istorică, chiar dacă reformele necesare întâmpină rezistența sistemelor corupta, mai ales în domeniul justiției.
O procedură de evaluare a judecătorilor urmează să fie aplicată din toamnă, după ce Parlamentul a votat o lege în acest sens, fapt care îi nemulțumește profund pe mulți dintre magistrați.
Republica Moldova mai are de lucru la reformele privind dezoligarhizarea, controlul statului asupra companiilor publice, lupta împotriva criminalității financiare și spălării banilor, concurența sau audiovizualul.
Apropiindu-se de Uniunea Europeană, aducând mai multă Europă între Prut și Nistru, Republica Moldova se apropie, implacabil, de România.
Cu toate problemele de la București, susținerea față de Republica Moldova a fost o constantă a ultimelor decenii, indiferent de partidele aflate la putere în cele două capitale.
Mai multe proiecte concrete, de la interconectarea energetică la căi de comunicații, de la educație la cultură și salvarea patrimoniului vor întări această tendință.
De fapt, odată cu întărirea suveranității Republicii Moldova, proiectul unificator funcționează cu motoarele turate, sub egida Uniunii Europene, pe măsură ce țara se scutură de nefasta influență a Kremlinului. România și Moldova au șansa istorică de a realiza un proiect unic de unificare națională, de secol XXI.
Și, odată cu aceasta, să dea o dovadă că Uniunea Europeană nu se opune proiectelor naționale, dimpotrivă.
Asta, bineînțeles îi enervează pe naționaliștii români cu portavoci și cefe groase, care văd în Unire un fel de capitulare a Chișinăului, urmată de anexare.
Asta enervează Kremlinul, pentru care aceste grupări gălăgioase sunt mană cerească – nu fac decât să ”confirme” între Prut și Nistru teoria „fascistului român”. Și, în plus, să ofere o justificare pentru politica agresivă a Rusiei: de ce ne-ați sancționat pentru că am anexat Crimeea, când voi vreți să anexați Moldova?
Dar azi, Republica Moldova, cu pașii ei spre Europa, contrazice cu forță aceste teorii. Și bine face. La mulți ani!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
