Vezi cum Andreea Cosma poate scăpa prin prescripție cu un ”tun” de 17 milioane de lei

Andreea Cosma așteaptă joi, 14 septembrie, să scape prin prescripție, exact ca mulți alți penali celebri. În caz contrar, fiica baronului PSD Mircea Cosma, ar urma să mergă la pușcărie pentru înstrăinarea activelor în valoare de 17 milioane de lei ale Cazărmii Ciuperceasca. Pe fosta deputată PSD au ajutat-o două decizii ale CCR: cea din 2018 privind compunerea completurilor de judecători de la Înalta Curte și cea de anul trecut, legată de „marea prescripție”.

Vezi și Dosarul Andreei Cosma, fiica baronului de Prahova Mircea Cosma, va fi retrimis în cameră preliminară

Andreea Cosma este acuzată în acest dosar de complicitate la abuz în serviciu, pentru care a primit, inițial, o condamnare de 4 ani de închisoare de la judecătorii Înaltei Curți, pe data de 02.12.2018, pe vremea când era deputată.

Dosarul Ciuperceasca a ajuns să se rejudece de la zero pe rolul Curții de Apel Ploiești, ca urmare a hotărârii CCR pe tema nelegalității completurilor de la Înalta Curte.

Între timp, pe 26 mai 2022, Curtea Constituțională a pronunțat o nouă decizie favorabilă infractorilor, cea legată de prescripție, așa că judecătorii prahoveni au dispus încetarea procesului penal față de Andreea Cosma.

Pe data de 5 aprilie 2023 Curtea de Apel Ploiești a decis că toți inculpaţii din această cauză se fac vinovați de săvârșirea faptelor, însă între timp, urmare a deciziei Curții Constituționale din 26 mai 2022, faptele s-au prescris.

Apelul procurorilor DNA s-a judecat la Înalta Curte pe data de 15 iunie, iar pronunțarea unei hotărâri definitive este așteptată joi, 14 septembrie.

Chiar dacă scapă de răspunderea penală, procesul Andreei Cosma va continua în civil, iar judecătorii îi vor menține sechestrul pe bunuri.

În acest dosar este vorba despre vânzarea la preţuri subevaluate – cu aportul Andreei Cosma în calitate de notar – a unor terenuri ale cazărmii „Ciuperceasca”, intrată în activul Parcului Industrial Plopeni în urma unui schimb de terenuri cu MApN.

Curtea de Apel Ploiești: „Inculpata a ignorat cu intenție condițiile legii”

Ziare.com redă pasajele relevante din motivarea acestei decizii, în care magistrații de la Curtea de Apel Ploiești fac referire la vinovăția Andreei Cosma:

• „Grila (notarilor publici – n.r.) stabileşte valorile minimale ale imobilelor din circumscripţia în care îşi desfăşoară activitatea notarul public, valori identificate pe baza unor expertize de evaluare.
• Planul Google și expertizele efectuate în cauză demonstrează întinderea terenului împădurit obiect al tranzacțiilor, aspecte de notorietate pentru membrii comunității, inclusiv pentru inculpați
• Preţurile de vânzare din actele notariale redactate de inculpată aveau valori sub preţurile stabilite în grila notarilor publici, în condițiile vânzării inclusiv a unor suprafețe împădurite.
• Pentru încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, inculpata (Cosma Andreea – n.r.) avea obligaţia de a lămuri raporturile juridice dintre părți cu privire la actul pe care urma să îl încheie, stabilirea unor prețuri sub valoarea pieței, în condițiile în care vânzătorul nu era o simplă persoană fizică, ci o autoritate publică, (acest lucru – n.r.) trebuind să atragă atenția inculpatei și să verifice legalitatea actelor a căror autentificare se solicită.
• Inculpata (Cosma Andreea – n.r.) în calitate de notar, cunoscând condițiile de validitate ale contractelor sinalagmatice și sancțiunile în cazul nerespectării lor, a autentificat contractele de vânzare-cumpărare, ignorând voit forma de organizare și natura societății vânzătoare, în lipsa derulării licitației publice și în condițiile unui preț sub cel din grila notarilor.
• Inculpata, în calitate de notar public, la momentul redactării înscrisurilor autentice, avea următoarele obligaţii legale:
• Să verifice ca actele pe care le instrumenta să nu cuprindă clauze contrare legii, bunelor moravuri ori ordinii publice;
• Să desluşească raporturile reale dintre părţi cu privire la actul pe care urmau să-l încheie;
• Să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea şi să le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice;
• Să ceară părţilor documentele justificative şi autorizaţiile necesare pentru încheierea actului sau să obțină documentația necesară prin biroul notarial;
• Să ceară şi să dea lămuriri părţilor asupra conţinutului actelor spre a se convinge că le-au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele, în scopul prevenirii litigiilor;
• În cazul în care actul solicitat era contrar legii şi bunelor moravuri, notarul public trebuia să refuze întocmirea (art. 6, 45 din Legea nr. 36/1995, în forma în vigoare la data săvârşirii faptelor).
• Ignorarea condițiilor necesare și utile demersului, respectiv transferului dreptului de proprietate, nu se înscrie într-o eroare de evaluare a textelor de lege aplicabile, ci într-un sprijin eficient şi subsidiar contribuțiilor infracţionale ale coinculpaților, inculpata (Cosma Andreea – n.r.) acționând cu intenție, cunoscând că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru redactarea şi autentificarea contractelor de vânzare cumpărare prin care activul „Ciuperceasca” a fost înstrăinat, conștientizând urmările conduitei sale individuale și ale conjugării acesteia cu ale coinculpatului (Cornea Dănuț Marcel – n.r.) și asumându-şi autentificarea actelor juridice, condiție sine qua non pentru producerea urmării prejudiciabile”, reține Curtea de Apel Ploiești.

Cum a refuzat un alt notar din Ploiești legalizarea jafului

Instanța de judecată face referire la depoziția unui notar din Ploiești, cel la care apelaseră inițial inculpaţii pentru „afacerea Ciuperceasca”, iar acesta a relatat cum a refuzat să valideze tranzacția.

Iată ce a relatat notarul audiat în calitate de martor:

• „Am fost recomandat unui domn avocat Bernshutz care m-a contactat, nu îmi amintesc dacă singur sau împreună cu dl Cornea, pentru a autentifica un act de aport la capitalul social al societăţii comerciale cu acţionar unic – Consiliul Județean. Am autentificat acest act.
• Îmi amintesc că ar fi menţionat dl Cornea şi avocatul acestuia despre eventualitatea închirierii terenurilor ce formau aportul la capitalul social. Ulterior, am fost abordat de aceleaşi persoane, solicitându-mi-se un punct de vedere cu privire la actele necesare pentru vânzarea terenurilor respective.
• Îmi aduc aminte că punctul meu de vedere a fost în sensul că sunt necesare, pe lângă actele uzuale unui contract de vânzare-cumpărare, un act de voinţă din partea acţionarului unic şi un proces-verbal de adjudecare ca urmare a unei licitaţii publice. La momentul iniţial am primit asigurări că toate actele vor fi în regulă.
• În legătură cu actul de voinţă din partea acţionarului unic am autentificat o procură, sens în care m-am deplasat, la solicitarea persoanelor, la sediul CJ, pentru a lua consimţământul Preşedintelui CJ. Procura am autentificat-o în ideea că pentru contractul de vânzare-cumpărare condiţiile de fond vor fi îndeplinite la momentul încheierii contractul de vânzare-cumpărare.
• Nu ştiu dacă am menţionat expres acest lucru în procură, dar se poate verifica. Ulterior, dl avocat şi dl Cornea au solicitat autentificarea unui act de dezmembrare/parcelare. Am făcut programare pentru acest act şi am solicitat extras de carte funciară, din câte îmi amintesc.
• Imediat după aceea, una dintre persoanele de contact (cele care ocazional ţineau legătura cu angajaţii biroului notarial pentru aducerea actelor) a solicitat ca simultan cu actul de dezmembrare să fie autentificat şi un contract de vânzare a unui lot.
• Pe atunci procedura de carte funciară permitea dezmembrarea şi vânzarea unui lot simultan. În acel moment am avut mai multe discuţii cu dl avocat căruia i-am solicitat ca pentru vânzare să aducă un proces-verbal de adjudecare ca urmare a unei licitaţii. Acesta a încercat să argumenteze că nu este necesar. M-am consultat cu privire la acest aspect cu un coleg notar din Bucureşti. Am decis să adopt o interpretare strictă, în sensul că este necesar acest act. Această discuţie a avut loc cu dl avocat la telefon. Discuţia a fost mai fermă, acesta a insistat, iar eu am comunicat că dacă nu îndeplineşte solicitarea mea vom înceta colaborarea. Cu această discuţie am încetat colaborarea, actele au fost retrase de la biroul meu.
• Ceea ce am încercat să fac cu bună-credinţă a fost să mă asigură că la momentul contractului de vânzare-cumpărare, toate formalităţile legale să fie îndeplinite. De aceea am abordat o poziţie de a solicita acest act al procesului-verbal de adjudecare”, a relatat martorul.

Fiica baronului PSD de Prahova, condamnată pe fond la 4 ani de pușcărie

Pe 2 decembrie 2018, Andreea Cosma a fost condamnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind vânzarea la preţuri subevaluate a unor terenuri ale cazărmii „Ciuperceasca”.

În acelaşi dosar, Florin Anghel, fost deputat PDL şi fost preşedinte al CJ Prahova, precum şi Dănuţ Cornea, la data faptei preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Plopeni Industrial Parc SA, au primit câte 4 ani închisoare cu executare.

Ulterior, în iunie 2020, un complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza la rejudecare.

În decembrie 2015, DNA a trimis-o în judecată pe Andreea Cosma, la data faptei notar public, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Au fost trimişi în judecată în acelaşi dosar fostul deputat PDL Florin Anghel, la data faptei preşedinte al CJ Prahova, acuzat de instigare la abuz în serviciu, precum şi Dănuţ Cornea, la data faptei preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Plopeni Industrial Parc SA, împuternicit cu atribuţii de director general, acuzat de abuz în serviciu.

Potrivit DNA, în anul 2007, „Cazarma 1375 Ciuperceasca”, situată în judeţul Prahova, era parte a SC Plopeni Industrial Parc SA, agent economic cu capital integral de stat având ca unic acţionar Consiliul Judeţean Prahova.

Cazarma avea o suprafaţă totală de 402.412 mp, din care 388.245 mp teren fără construcţii – pădure şi 14.166,53 mp teren cu construcţii.

Un „tun” de peste 17 milioane de lei, certificat de Andreea Cosma

Procurorii arată că, în anul 2008, Dănuţ Cornea şi-a încălcat atribuţiile care îi reveneau în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al parcului industrial, în sensul că a semnat nouă contracte de vânzare-cumpărare prin care a înstrăinat loturi din „Ciuperceasca”:

• fără ca bunurile vândute să fi fost evaluate,
• fără desfăşurarea unei licitaţii publice,
• fără a fi împuternicit de Adunarea Generală a Acţionarilor mandatată special de Consiliul Judeţean
• fără viza de control financiar preventiv propriu, sustrăgând operaţiunea economică de la controlul de legalitate şi regularitate şi în baza unei procuri emise cu depăşirea competenţelor şi cu încălcarea dispoziţiilor legale.

„Pentru aceasta, inculpatul Cornea Dănuţ a fost determinat de către inculpatul Anghel Florin Serghei, preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova de la acea dată, care, cu depăşirea competenţelor legale, a emis o procură autentificată, prin care Cornea Dănuţ Marcel era împuternicit să vândă integral activul ‘Cazarma 1375 – Ciuperceasca’ către toate persoanele, prin negociere, cu precizarea unei valori minime, care însă nu fusese stabilită printr-un raport de evaluare întocmit în vederea vânzării, aşa cum era prevăzut în procedurile legale”, susţine DNA.

Procurorii mai spun că Dănuţ Cornea şi Florin Anghel au beneficiat de ajutorul Andreei Cosma, care a acceptat să autentifice contractele de vânzare-cumpărare prin care SC Plopeni Industrial Parc SA a înstrăinat mai multe imobile ce făceau parte din activul „Ciuperceasca”.

Conform DNA, înstrăinarea s-a făcut „fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind achiziţiile publice şi fără a se ţine seama nici măcar de valorile minimale ce trebuiau a fi avute în vedere potrivit studiului de evaluare ‘Valori de piaţă-etalon minim informativ’ practicat de Camera Notarilor Publici Prahova la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, respectiv la nivelul anului 2000”.

Astfel, prejudiciul cauzat prin vânzarea activului „Ciuperceasca” este în sumă de 17.603.853 lei, reprezentând diferenţa între valoarea de preluare a bunurilor vândute şi preţul vânzării.