Alina Gorghiu a aprobat numirea procurorilor Iorga Moraru și Popa, în ciuda avizului negativ dat de procurorii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Astfel, procurorii Remus Popa și Mihaiela Iorga Moraru au fost selectați pentru șefia celor mai importante secții din Parchetul General și DNA. Propunerile au fost transmise la Cotroceni pentru numirea în funcții.
„În urma interviului desfășurat la data de 10.01.2024 și după analiza întregii proceduri de selecție, ministra justiției a decis să continue procedura prin transmiterea către Președintele României a propunerilor de numire în funcțiile de conducere ale celor doi candidați”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.
Alina Gorghiu a aprobat numirea procurorilor Iorga Moraru și Popa
Ministrul Justiției susține că Moraru Iorga și Remus Popa „dețin calitățile profesionale și personale apte să contribuie la eficientizarea activității structurilor de parchet pentru a căror conducere au candidat, lucru confirmat și prin consultarea avută, înainte de trimiterea acestor propuneri, cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției și cu procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție”.
Secția pentru procurori a CSM a respins, la finalul anului trecut, candidaturile celor doi cu 5 la 1. Singurul vot favorabil fiind din partea procurorului general Alex Florența. Avizul CSM este consultativ.
În motivarea avizului negative pentru Remus Popa, secția pentru procurori a CSM arată că:
- a identificat în proiectul de candidatură al lui Popa „deficiențe grave atât în interiorul proiectului, cât și în modalitatea de prezentare a acestuia”.
- „candidatul îşi permite să pună la îndoială utilitatea unei întrebări a intervievatorului, dovedind, prin atitudinea ironic-agresivă că nu înțelege rigorile unui astfel de interviu. Scos din zona sa de confort, reticent la a răspunde sincer și acurat la întrebări, necunoscând sau nedorind să formuleze un astfel de răspuns, încearcă să minimalizeze importanța sau legitimitatea întrebării”.
- Secţia constată că domnul procuror nu a dat dovadă de internalizare a abilităților specifice funcţiei pentru care candidează, prezentând carenţe cu privire la rezistenţa la stres și cu privire la capacitatea de relaționare şi comunicare.
- a avut o abordare evitantă și, pe alocuri, agresivă, privind întrebările adresate.
- în ceea ce privește capacitatea de relaționare și comunicare a domnului Popa Remus-lulian, Secția constată că acesta a încercat în mai multe ocazii să decredibilizeze întrebările adresate sau să conteste însăşi utilitatea si relevanța acestora, pentru a evita să dea un răspuns.
În cazul Iorga Moraru, procurorii din CSM au arătat că aceasta:
- nu a întocmit niciun rechizitoriu şi nu a finalizat dosare în care a început urmărirea penală in personam faţă de magistraţi din anul 2019 până în prezent.
- nu posedă rezistenţa la stres necesară pentru a conduce una dintre cele mai importante secții din cadrul unei structuri specializate.
- Secţia pentru procurori constată că atât modul de răspuns la întrebările adresate de către membrii Secţiei pentru procurori, de multe ori aluziv, ambiguu şi ezitant, cât şi modul de expunere în planul de management a soluţiilor propuse de doamna procuror, în cea mai mare parte, cu un caracter general, denotă o lipsă de viziune cu privire la luarea unor măsuri concrete, viabile, realiste, clare şi adecvate prevenirii şi înlăturării deficienţelor identificate.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
