Războiul se apropie. România este o oază de stabilitate și se bucură de garanții de securitate nemaiîntâlnite în istorie.
Aceasta continuă să fie mantra liderilor de la București, în timp ce în Europa se înmulțesc avertismentele legate de război.
Ce se întâmplă, de fapt?
Un prim semnal a venit din partea ministrului suedez al Apărării Civile, care și-a îndemnat concetățenii să fie pregătiți în eventualitatea unui război.
Avertismentul a venit în contextul în care ajutorul pentru Ucraina din partea SUA ar putea înceta. Și nici europenii nu reușesc să-și ducă la capăt angajamentul privind finanțarea de 50 de miliarde de euro în următorii partru ani, din cauza veto-ului Ungariei.
Încurajată de nereușita contraofensivei ucrainene din vara și toamna anului 2023, Rusia ar putea vedea toate acestea ca pe o încurajare de a-și îndrepta eforturile și către alte țări.
Potrivit unui expert consultat de revista americană Newsweek, țări precum Suedia „își evaluează în mod activ riscurile, cum ar fi apropierea de zona de război din Ucraina, deficiențele infrastructurii, tensiunile sociale, impopularitatea guvernului etc.
Pentru guvernele europene, aceasta este una dintre puținele tactici disponibile pentru a combate banalizarea publică a războiului din Ucraina”.
Pentru o țară care a traversat două secole de pace, avertismentul ar fi putut genera mari emoții, dar nu este cazul cu suedezii. Pentru societatea nordică, riscul, chiar dacă a crescut, rămâne mic – dar aceasta nu înseamnă că oamenii nu trebuie să fie pregătiți.
A fi pregătit pentru război nu este același lucru cu a-ți fi frică de război – ci dimpotrivă, ajută la excluderea celei mai rele situații, în care panica se instalează.
Citește și: Sunt prosumator din 2021. Cât am așteptat, ce am primit
Iată însă că avertismentele se înmulțesc.
Ziarul popular german Bild a dezvăluit un plan secret al guvernului german legat de o potențială agresiune rusă împotriva NATO și de pregătirile pentru un posibil război european total în viitorul apropiat.
Potrivit informațiilor militare clasificate publicate de ziar, forțele armate germane iau în calcul că președintele rus ar putea ataca membri NATO anul viitor, printr-o ofensivă „hibridă” în Europa de Est.
Scenariile ar cuprinde lansarea unor „atacuri cibernetice severe” asupra țărilor baltice, operațiuni militare „sub steag fals”, masarea de trupe în Belarus, la granița cu Polonia și presiuni crescânde la adresa acestei țări și a celor trei republici baltice.
În acest timp, aparatul de propagandă al Kremlinului ar putea anunța „conflicte la graniță” fictive sau „revolte cu numeroși morți”, de asemenea imaginare.
Toate acestea, ar conduce la o intervenție în forță pe așa-numitul coridor Suwalki: o regiune de la granița dintre Lituania, Belarus, Polonia și exclava rusă Kaliningrad.
În atingerea obiectivelor sale, Rusia ar putea să profite de perioada de tranziție după alegerile prezidențiale din SUA.
Iar declarațiile mai vechi sau mai recente ale lui Donald Trunp, favorit în sondajele premergătoare alegerilor americane, nu fac decât să încurajeze Kremlinul.
Trump și-a reafirmat poziția potrivit căreia SUA nu vor sări neapărat în ajutorul europenilor, dacă aceștia ar fi atacați. Venită din partea unui potential președinte al SUA, declarația reduce mult nivelul de descurajare al
