UPDATE: Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, pe Telegram, spune că: România încearcă să pună pe umerii Rusiei „datoriile sale fantomă” vechi de un secol, ca să amelioreze starea dezastruoasă a economiei sale naţionale, a adăugat Zaharova.
Ea a susţinut că datoriile României faţă de Rusia şi Uniunea Sovietică depăşesc, „potrivit calculelor experţilor”, de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc ce fusese predat Rusiei spre păstrare în anii 1916-1917.
Potrivit Komsomolskaia Pravda, care o citează pe Maria Zaharova, în 1949, Moscova „i-a iertat României aproape toată datoria sa pentru distrugerile provocate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”.
Publicaţia rusă mai scrie că în 2022 România a cerut Rusiei plata a 4 miliarde de euro în contul tezaurului său.
Știre inițială
Parlamentul European a adoptat joi, prin ridicare de mâini, o rezoluţie prin care cere Rusiei să restituie integral tezaurul naţional al României pe care şi l-a însuşit ilegal.
În rezoluţia adoptată joi, eurodeputaţii subliniază faptul că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul naţional al României, trimis în Rusia între 1916 şi 1917 pentru a fi păstrat în siguranţă, nu a fost niciodată returnat integral de Rusia. Acesta este un caz internaţional fără precedent de însuşire ilegală a rezervelor de aur şi a obiectelor de patrimoniu şi reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească, adaugă eurodeputaţii, potrivit unui comunicat al PE.
Isărescu vrea recuperarea Tezaurului de la ruși
Parlamentul salută eforturile substanţiale ale UE de a proteja patrimoniul naţional, cultural şi istoric prin punerea în aplicare a legislaţiei şi a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale şi de patrimoniu însuşite ilegal de pe teritoriile ţărilor Uniunii, precum şi eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale.
Eurodeputaţii solicită Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă să includă restituirea patrimoniului naţional român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relaţiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părţi.
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă tezaurul naţional pentru a fi protejat în cazul ocupaţiei teritoriului naţional. Tezaurul cuprindea în total 91,5 tone de aur fin, care făceau parte din rezerva Băncii Naţionale a României, colecţii regale de bijuterii şi monede rare, precum şi bunuri de importanţă culturală şi istorică nepreţuite, cum ar fi arhive de stat, documente, manuscrise istorice preţioase, picturi de patrimoniu, cărţi rare şi colecţii ale multor instituţii publice şi private. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în prezent.
