Un experiment de geoinginerie din San Francisco ar putea face norii mai strălucitori pentru a reflecta lumina soarelui. Însă există numeroase riscuri.
Testul, al cărui scop declarat este limitarea încălzirii globale prin creșterea zonelor acoperite de nori a fost lansat săptămâna trecută de pe puntea unui portavion dezafectat din Golful San Francisco.
Experimentul, pe care organizatorii nu l-au anunțat public pentru a evita reacțiile negative ale cetățenilor, marchează accelerarea unui domeniu controversat de cercetare cunoscut sub numele de modificarea radiației solare.
Conceptul implică diseminarea de substanțe precum aerosolii în aer pentru a reflecta lumina soarelui. În acest caz, au fost pulverizate particule microscopice de sare în aer. În acest fel, se consideră că Pământul va primi mai puțină căldură solară și, astfel, va fi combătută încălzirea planetei.
Totuși, secretomania din jurul momentului lansării acestui experiment i-a descumpănit pe unii experți.
Experimentul, condus de cercetători ai Universității din Washington, a readus în atenție întrebări despre studiul eficient și etic al tehnologiilor climatice promițătoare dar care ar putea dăuna comunităților și ecosistemelor în moduri neașteptate.
„Din moment ce acest experiment a fost ținut sub secret până la momentul lansării lui, suntem nerăbdători să vedem cum este gestionată reacția publicului și cine va fi implicat”, a declarat Shuchi Talati, directorul executiv al Alianței pentru Deliberare Justă privind Geoingineria Solară.
Această organizație încearcă să includă țările în curs de dezvoltare în deciziile privind schimbarea artificială a vremii, cunoscută și sub numele de geoinginerie. Alianța nu este implicată în experiment și a aflat despre el doar după ce a fost contactată de un reporter.
Proiectul Coastal Atmospheric Aerosol Research and Engagement, sau CAARE, folosește pulverizatoare special construite pentru a arunca trilioane de particule de sare de mare în aer într-un efort de a crește densitatea – și capacitatea de reflectare – a norilor aflația deasupra mării.
Interes crescut al celor din Silicon Valley pentru geoinginerie
Proiectul vine și pe fondul interesului crescând pentru modificarea radiației solare din partea finanțatorilor din Silicon Valley și a unor grupuri de protecția mediului.
De asemenea, acest test survine unui experiment planificat luna trecută de la Universitatea Harvard, care viza să injecteze aerosoli reflectorizanți în stratosferă deasupra Suediei, dar a fost anulat după ce s-au opus mai multe grupuri de localnici.
Modificarea radiației solare este controversată, deoarece utilizarea pe scară largă a tehnologiilor precum creșterea luminozității norilor marini ar putea modifica tiparele meteorologice în moduri neclare și ar putea limita productivitatea pescuitului și a agriculturii.
De asemenea, astfel de metode nu ar aborda cauza principală a schimbărilor climatice – considerată a fi utilizarea combustibililor fosili – și ar putea duce la o creștere catastrofală a temperaturilor globale dacă activitățile majore de geoinginerie ar fi întrerupte înainte ca gazele cu efect de seră să scadă la niveluri gestionabile.
Nimeni nu vrea să vorbească despre experiment
Universitatea din Washington și SilverLining, un grup de promovare a cercetării în geoinginerie implicat în proiectul CAARE, au refuzat să vorbească cu presa despre acest test.
La fel, primarul din Alameda, unde se desfășoară experimentul, nu a răspuns la întrebările trimise prin e-mail despre proiect.
Secretul emblematic din jurul experimentului pare să fi fost intenționat, potrivit The New York Times, căruia, împreună cu un ziar local, i s-a acordat acces exclusiv pentru a asista la lansarea în aer a microparticulelor.
„Ideea de a interfera cu natura este atât de controversată, încât organizatorii testului de marți au păstrat ascunse detaliile, îngrijorați că cineva ar încerca să îi oprească”, a raportat The New York Times.
Până și Casa Albă s-a distanțat de experiment, care se desfășoară cu cooperarea unui muzeu afiliat Smithsonian.
A doua fază a acestui experiment este planificată să aibă loc la aproape doi kilometri în largul mării.
De asemenea, în derularea acestui studiu nu a fost menționat impactul său ecologic, un aspect cheie recomandat chiar de administrația Biden.
Aceasta este o neglijență semnificativă, potrivit lui Greg Goldsmith, decanul asociat pentru cercetare și dezvoltare la Universitatea Chapman.
„Istoria ne-a arătat că atunci când vrem să modificăm natura, există întotdeauna consecințe nedorite foarte grave”, a spus Goldsmith, care studiază implicațiile schimbărilor climatice asupra structurii și funcției plantelor.
