Asociația 2Celsius, WWF-România, Declic și Bankwatch critică strategia energetică a României pentru perioada 2025 – 2035, care propune un obiectiv modest de energie regenerabilă, de doar 36% până în 2030. În opinia lor, acest procent ar trebuie să fie mai mare.
Într-o scrisoare comună adresată Ministerului Energiei, aceste organizații subliniază că România continuă să își fundamenteze planurile de tranziție energetică pe o creștere substanțială a consumului de combustibili fosili, prin dezvoltarea unor noi proiecte pentru centrale termice, extinderea rețelelor de distribuție a gazului natural și deschiderea de noi capacități de exploatare.
Organizațiile solicită reducerea capacităților planificate pe bază de gaz natural și o abordare mai ambițioasă în direcția energiei regenerabile, alături de măsuri pentru diminuarea consumului de gaz și investiții în eficiența energetică.
Strategia propune un obiectiv scăzut de energie regenerabilă, de doar 36% până în 2030, se menționează în scrisoare.
Semnatarii documentului reamintesc că recomandările Comisiei Europene prevăd un obiectiv de cel puțin 41% pentru energia regenerabilă până în 2030.
În opinia organizațiilor, aplicarea strategiei actuale va duce la creșterea emisiilor de carbon și la o dependență sporită de gazele fosile.
Ministrul Energiei laudă dezvoltările din sectorul regenerabil
Cu toate acestea, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat recent că „se observă o evoluție spectaculoasă în zona de panouri fotovoltaice și parcuri solare”.
„România dispune încă de numeroase oportunități pentru integrarea energiei regenerabile în sectoarele de încălzire-răcire, transport și producția de electricitate, cu condiția renunțării la o parte din capacitățile planificate pe bază de gaz și intensificării modernizării rețelelor și stocării energiei”, se subliniază în scrisoare.
Activiștii de mediu solicită stabilirea unui obiectiv pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă și o mai bună colaborare interinstituțională.
De asemenea, subliniază necesitatea renunțării la investițiile în proiecte hidroenergetice distructive, deoarece România și-a depășit deja limita de sustenabilitate în acest sector.
